Universitatea Babeș-Bolyai: Studiu asupra inflației în România. De ce au crescut prețurile și ce ar trebui să facă guvernul


Distribuie articolul

 

Doar în luna aprilie, inflația în România a crescut cu 3,74%, ajungând la 7,9% de la începutul acestui an. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 (comparativ cu luna aprilie 2021) a ajuns la un nivel record de 13,8%.

Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) față de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este de 7,4%.

Într-un singur an, prețurile produselor nealimentare au crescut cu 16,35%, ale produselor alimentare cu 13,54%, respectiv ale serviciilor cu 7,11%. Dintre alimente, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețul făinii a crescut cu 26,7%, al pâinii cu 20,3%, al cartofilor cu 41,84%. Dintre produsele nealimentare, prețurile la energie au fost principalele surse de creștere: gazele naturale au crescut cu 85,27%, energia electrică 18,8%, iar combustibilii 35,7%.

În ultima perioadă, Banca Națională a României a crescut treptat rata dobânzii monetare, iar guvernul ar trebuit să ia în calcul diferite măsuri fiscale, însă spațiul de manevră este destul de îngust. Totuși, ca urmare a acestor intervenții, creșterea inflației ar trebui să se încetinească până la sfârșitul acestui an.

 

Cauzele creșterii inflației

Creșterea treptată a inflației din ultima perioadă, este un fenomen specific nu doar în România, ci aproape în întreaga lume. Măsurile luate în anii precedenți pentru combaterea pandemiei la nivel mondial au avut și ele un efect inflaționist puternic. După o scădere drastică în 2020, cererea agregată a revenit surprinzător de repede datorită creșterii cheltuielilor bugetare. Această tendință a fost alimentată constant și de politicile monetare ale băncilor centrale mari ale lumii. Consecința acestei situații a fost că oferta nu s-a putut adapta la cererea brusc revenită, pe măsură ce au apărut rupturile lanțurilor globale de aprovizionare, iar în această perioadă nu s-au realizat investițiile care să facă posibil o creștere a ofertei. Înainte de izbucnirea războiului acestea erau cei mai importanți factori care au avut deja un efect inflaționist puternic.

Așadar, războiul a izbucnit în această perioadă deja dificilă din punct de vedere economic. Din cauza acestui război, alte fenomene globale au dus la înrăutățirea situației, precum explozia prețurilor energiei sau al produselor agricole. Toate aceste efecte au condus la inflația pe care o vedem acum, și încă nu am ajuns la capătul acestui drum. Criza energetică va persista cel mai probabil până la sfârșitul acestui an, deoarece producția, cel mai probabil, va continua să fie mai scăzută decât cererea. Pe lângă acestea, în această perioadă „vom deconta” și injecțiile de bani în piețe și dobânzile de politică monetară extrem de scăzute ale anilor anteriori.

Ce măsuri pot fi luate?

În teorie, atunci când există un scenariu de stagflație (stagnare activității economice cuplate cu o rată a inflației ridicată), băncile centrale ar trebui să majoreze dobânda monetară (ceea ce se și întâmplă în România), iar guvernul ar trebui să reducă taxele și impozitele pentru a reporni creșterea economică.

În contextul actual al României, din păcate reducerea diferitelor taxe ar pune o presiune și mai mare asupra bugetului statului care în condițiile actuale va avea în acest an un deficit de peste 6%. Mai mult, finanțarea deficitului începe să devină din ce în ce mai scumpă: acum câteva zile Ministerul Finanțelor s-a împrumutat deja la o dobândă de 7,93%, în condițiile în care la finalul lunii noiembrie a anului trecut, aceste dobânzi se situau între 5% și 5,6%.

Din păcate, politica fiscală greșită din ultimii ani a României de a menține încontinuu un deficit bugetar nu prea mai oferă spațiu de manevră guvernul de a lua măsuri fiscale care ar avea un efect direct de reducere a nivelului prețurilor. În acest context, guvernul va trebui totuși să ofere un sprijin cel puțin acelui segment al populației care este cel mai vulnerabil din punct de vedere economic și cel mai afectat de creșterea prețurilor. Iar acest sprijin poate fi realizat prin creșterea cheltuielilor sociale din partea autorităților.


Lect. univ. dr. Rácz Béla-Gergely

Aceste date și analiza lor sunt posibile datorită unui proiect realizat de o echipă de șase cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Proiectul se numește Romanian Economic Monitor, iar autorul acestei interpretării a informațiilor la zi colectate de program, pe tema inflației, este lectorul universitar doctor Rácz Béla-Gergely, cadru didactic UBB-FSEGA, membru al echipei de cercetare.

Proiectul de cercetare a fost inițiat în Aprilie 2020 având ca obiectiv principal monitorizarea situației epidemiologice și economice în România în timp real, bazată pe actualizarea zilnică a informațiilor, respectiv elaborarea de previziuni care să sprijine autoritățile în luarea măsurilor optime pentru gestionarea situației create de pandemia de coronavirus. În ultimele două luni proiectul s-a concentrat asupra publicării unor informații și analize actuale privind impactul războiului ruso-ucrainean asupra economiei românești.

Proiectul este coordonat de Szász Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB FSEGA). Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online Romanian Economic Monitor (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te