Universitatea Babeș-Bolyai — Cercetare asupra impactului pe care războiul îl are asupra economiei UE

Cât de mare este dependența Europei de petrolul rusesc și care va fi impactul embargoului asupra importurilor de petrol din Rusia


Distribuie articolul


Articol redactat de Szász Levente, profesor la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai

Recent Uniunea Europeană a propus introducerea unui embargo la importurile de petrol din Rusia, însă în momentul de față se așteaptă ca statele membre să ajungă la un consens privind detaliile embargoului, în special în cazul țărilor care au o dependență mai ridicată față de petrolul rusesc.

În acest context, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor (proiect cunoscut în ultimii 2 ani sub denumirea de COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor) care își desfășoară activitatea în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a realizat o analiză mai detaliată privind dependența statelor europene de importurile de petrol și produse petroliere rusești, evidențiind situația României în acest context.

Cel mai important partener comercial al României în privința petrolului și produselor din petrol (precum motorina) este Kazahstan încă din anul 2020, anul pandemiei în care consumul a fost unul mai redus, iar piața a suferit câteva restructurări, Kazahstanul preluând primul loc în topul țărilor de import al acestor produse de la Rusia. Kazahstan reprezintă aprox. 34% din totalul importurilor românești de petrol și produse din petrol, urmat strâns de Rusia cu 32,7% (Eurostat, 2020). Ceilalți parteneri comerciali importanți ai României sunt Ungaria (7,7%), Iraq (4,5%), Azerbaidjan (4,01%). SUA, din motive geografice evidente, reprezintă doar 2,55% din totalul surselor de import.

Embargoul de petrol, planificat a fi introdus treptat de UE, reprezintă o provocare nu numai pentru întreaga Uniune, ci și pentru România. În primul rând, acea diferență de 32,7% trebuie acoperită din alte surse. Găsirea de noi surse reprezintă o provocare din două perspective: (1) trebuie identificate acele țări și acei producători care pot asigura României cantitatea necesară de petrol și produse petroliere; respectiv (2) trebuie luat serios în considerare efectul pe care-l va avea această substituire asupra prețului combustibilelor (mai ales într-un context inflaționist, în care o creștere a prețurilor combustibilului poate avea efecte negative majore asupra majorității sectoarelor economiei, alimentând în continuare creșterea nivelului prețurilor deja ridicat).

În al doilea rând, în contextul acestor noi sancțiuni, importurile din Kazahstan pot avea riscuri mai ridicate, majoritatea acestor produse fiind importate prin porturile Mării Negre, o zonă afectată de conflictul militar actual.

Cu toate acestea, provocările menționate pot fi gestionate pe termen mediu de România (inclusiv cu sprijinul UE), mai ales comparativ cu situația altor țări europene care depind într-o măsură mult mai mare de importurile de petrol și produse petroliere din Rusia.

De exemplu, importul de combustibil din Rusia reprezintă 78,4% din totalul importurilor Slovaciei în acest sector, 68,8% în Lituania, 67,5% în Polonia, 66,8% în Finlanda sau 44,6% în Ungaria. În privința cantităților importate, pentru care trebuie găsite alte surse de proveniență în cazul intrării în vigoare a embargoului, sunt alte țări europene în topul clasamentului.

De exemplu, Germania importă pe departe cea mai mare cantitate de petrol și produse petroliere din Rusia (35 de milioane de tone în 2020, care reprezintă peste 20% din totalul importurilor UE din Rusia), urmată de Olanda (peste 27 de milioane de tone, aproape 16% din totalul cantității importate de UE din Rusia) și Polonia (peste 22 de milioane de tone, 13% din total UE).

Comparativ cu aceste țări, România a importat „doar” 3,56 de milioane de tone din Rusia, ceea ce reprezintă o pondere de 2% din totalul importurilor UE din Rusia.

O situație detaliată a importurilor de hidrocarburi din Rusia poate fi urmărită pe site-ul proiectului Romanian Economic Monitor, realizat de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceste informații și analizele la zi oferă o imagine de ansamblu, necesară înțelegerii situației dar și adaptării la context.

Romanian Economic Impact Monitor

Proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor (COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor) a fost inițiat în Aprilie 2020 având ca obiectiv principal monitorizarea situației epidemiologice și economice în România în timp real, bazată pe actualizarea zilnică a informațiilor, respectiv elaborarea de previziuni care să sprijine autoritățile în luarea măsurilor optime pentru gestionarea situației create de pandemia de coronavirus. În ultimele două luni proiectul s-a concentrat asupra publicării unor informații și analize actuale privind impactul războiului ruso-ucrainean asupra economiei românești.

Proiectul premiat este coordonat de Szász Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB FSEGA). Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online Romanian Economic Monitor (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Szász Levente (foto) este profesor universitar și, începând cu anul 2015, prodecan al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind responsabil pentru cercetarea științifică, relațiile cu mediul de afaceri ale facultății, respectiv pentru competiții studențești internaționale. Este profesor invitat la Catholic University of Lille (Franța) în domeniul „Supply chain management”, și a predat cursuri de „Operations management” la programul de Joint MBA găzduit de Fudan University (China) și Universitatea Corvinus din Budapesta (Ungaria).
A obținut titlul de doctor în economie în anul 2011 în domeniul Management la Universitatea Babeș-Bolyai, absolvind în același timp cursuri doctorale Universitatea Corvinus din Budapesta (Ungaria), respectiv University of Cambridge (UK). Rezultatele cercetării lui au fost publicate în reviste științifice de top la nivel internațional, precum International Journal of Production Economics, Operations Management Research sau International Journal of Operations & Production Management. Pe lângă aceste cercetări, Levente Szász a lucrat în consultanță strategică și financiară, oferind sprijin unor companii pentru intrarea pe piețele din Europa Centrală și de Est.


Acest articol este realizat prin proiectul „Știință pentru viață”, proiect susținut de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te