Un an atipic pentru turismul montan în România: Drumeții la greu și câteva lecții pentru 2021


Distribuie articolul

Fotografiile apărute în această vară în care sute de mașini se văd parcate pe drumul către platoul Bucegi și cele cu zeci de turiști care se înghesuie pe Vârful Moldoveanu sunt grăitoare pentru retrospectiva anului pandemic 2020. Mirajul muntelui împins până la ridicol a fost reprezentat însă de imaginile postate pe Facebook de Serviciul Salvamont Argeș cu un turist de ocazie care avea cu el un troler pe traseul ce ducea spre cel mai înalt vârf din România.

„Aglomerația s-a mutat la munte”. O spuneau atunci titlurile din presă, au spus-o structurile Salvamont și iubitorii muntelui care au asistat la du-te vino-ul din acest sezon de pe traseele de munte.

„A apărut o nouă categorie, oameni fără experiență montană, fără echipament, oameni care acum descoperă muntele. Își forțează limitele, considerând că muntele e un loc accesibil pentru toată lumea, dar nu țin cont de efortul pe care trebuie să-l depună atât la urcare, cât și la coborâre. Nu țin cont că aerul e mult mai rarefiat, razele solare sunt mult mai puternice, iar temperaturile se schimbă foarte brusc. Suntem, pot să spun, chiar speriați de ce se întâmplă”, declara atunci Președintele Salvamont România prof. Sabin Cornoiu.

Din fericire, bilanțul accidentărilor și al deceselor nu este mai tragic ca în alți ani, iar în articolul de față am încercat să discutăm cu mai mulți oameni dedicați muntelui despre sezonul montan de vară și impactul pe care l-a avut numărul mare de turiști.

Aglomerația de pe Vf. Moldoveanu în această vară | Foto: Dan Izvoreanu

Dan Izvoreanu este editor coordonator pentru Outdoor Magazine și un iubitor declarat al muntelui. Pe tot parcursul verii, în ocaziile în care a ieșit pe munte, fie să își documenteze articolele, sau doar pentru a se recrea, a văzut un număr foarte mare de turiști peste tot în țară. Partea bună este că lumea se îndreaptă spre sport și mișcare, spune el, dar, pe de altă parte, i s-a părut că oamenii au mers cu heirupul fără o bună informare sau un minim de antrenament.

Cu siguranță, foarte mulți și-au învățat lecția. Unii au descoperit că le place, în timp ce alții au tânjit și mai mult la Grecia. Dar așa mulți turiști în România pe trasee de munte nu am văzut niciodată. Sincer, mă așteptam să fie și mai multe accidente decât au fost”, a precizat Dan Izvoreanu pentru Revista Sinteza.

Ce spun datele Salvamont

Sezonul care se încheie a reprezentant pentru Salvamont zile și nopți lungi de muncă susținută.

Regulile de siguranță în pandemie au fost chiar și la mare înălțime conforme cu cele din oraș. Refugiile montane, posturile sezoniere și bazele Salvamont din România au fost dotate cu soluție dezinfectantă, iar recomandări privind deplasările în zona montană în perioada Covid-19 au fost transmise pe toate căile. Echipele au avut și provocarea noilor proceduri de intervenție impuse de pandemie și nu le-a fost deloc ușor.

Astfel, în sezonul de vară, sub influența pandemiei cu noul coronavirus, salvamontiștii din cele 42 de structuri județene sau locale salvamont au fost solicitați să intervină la 1.945 acțiuni de salvare și de acordare a primului ajutor medical, acțiuni în care au fost salvate un număr de 2.510 persoane.

Dintre aceste acțiuni, 747 de cazuri au fost predate, pentru transport către unitățile medicale specializate, serviciilor de Ambulanță sau SMURD, 57 de cazuri au fost salvate cu ajutorul elicopterelor SMURD-IGAV, iar 40 de cazuri au fost predate serviciului de medicină legală.

Au fost primite, direct sau prin SNAU 112, și redirecționate către echipele salvamont din țară un număr de 9.459 de apeluri de urgență sau prin care se solicitau informații despre zona montană.

Nu totul e accesibil tuturor

Numărul mare de intervenții s-a datorat în mod direct creșterii număruli de turiști pe munte, acest lucru fiind influențat de faptul că foarte mulți oameni, nemaiavând acces la vacanțele în străinătate sau în dorința de a evita aglomerațiile din alte destinații turistice, s-au îndreptat către munte, mulți neavând experiența necesară sau echipamentul adecvat.

„A fost un an atipic care ar putea marca o serie de ani care să aducă o schimbare radicală la ce se întâmplă pe munte. Anul acesta au venit foarte, foarte mulți oameni pe munte. Pe de o parte este minunat, dar pe de altă parte am constatat că multă lume a sărit peste câteva etape din pregătirea montană. Oamenii au tendința să creadă că totul e accesibil pentru că văd la cei din jur că se poate. Dar nu țin cont de echipamente, de pregătirea de care au nevoie.

În al doilea rând am constatat că rețelele de socializare deschid asupra oamenilor noi viziuni pe munte. Dacă până acum oamenii mergeau pe traseele turistice, acum apar situații în care se abat de la traseele clasice pentru a face poze sau pentru a vedea un peisaj extraordinar. Există astfel o răspândire foarte mare a oamenilor pe munte și se întâmplă să ajungă în locuri unde nu are cine să le ofere ajutor.

Foarte multe cazuri am avut în octombrie și noiembrie, deși în anii trecuți, după 15 septembrie, sezonul era aproape închis”, a precizat pentru Revista Sinteza Președintele Salvamont Romania A.N.S.M.R, prof. Sabin Cornoiu.

Profesorul Sabin Cornoiu consideră că se va menține acest trend și anul viitor pentru că oamenii au descoperit muntele și 99% dintre ei au avut experiențe pozitive. În plus, lumea e încurajată de șoselele care traversează munții, cum sunt TransAlpina, TransFăgărășanul sau TransBucegiul. Dar dacă înainte parcurgeau chiar și 20 de kilometri până în zona de creastă la altitudine, acum fac asta cu mașina și ajung foarte repede în zona grea a muntelui, cea mai grea din punct de vedere tehnic.

Lacul Tarnița / Foto: Cristina Beligăr

Turism de pandemie la Tarnița în Cluj

În județul Cluj, s-a remarcat o creștere a numărului de turiști în zona în care acționează echipele Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj în perioada ce a urmat stării de urgență. Din punct de vedere, însă, al intervențiilor la care au fost solicitați salvamontiștii, nu a fost o creștere a numărului acestora față de alte perioade, dar au fost incidente mult mai grave, la unele fiind nevoie și de suport aero (elicopter SMURD).

„O creștere semnificativă a numărului de turiști a fost în jurul Lacului Tarnița, în zonele Piatra lui Lucaci și Piatra Corbilor, unde au fost și cele mai multe solicitări de intervenții. Din fericire, acele cazuri au fost ușoare: entorse, mai rar luxații, epuizare fizică ori rătăciri. Din punct de vedere al deșeurilor și al degradărilor mediului nu s-au remarcat modificări față de perioadele anterioare”, a precizat Titus Crăciun, purtătorul de cuvânt al Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj.

Vasile Cipcigan este salvator montan, alpinist și editor la revista Outdoor Magazine. Pe durata sezonului vară-toamnă a observat un mare aflux de turiști în județul Cluj pe traseele din Cheile Turzii, Beliș, Fântânele, respectiv Tarnița. Majoritatea turiștilor erau organizați în familie, nu în grupuri mari. A văzut mulți bicicliști și turiști la plimbare și, din punctul lui de vedere, se simte o schimbare în bine la nivel de educație montană.

Anul acesta, față de alți ani, au fost amenajate și marcate multe trasee, atât de Salvamont, cât și de voluntarii de la cluburile montane. În Cluj, de exemplu, au fost refăcute integral traseele din zona Cheile Turzii, Cheile Tureni, Munții Trascău (parte a județului Cluj). Au fost date în folosință două noi trasee: circuitul Cheilor Turenilor și circuitul Cheilor Borzeștilor (echipat pentru viitură). Este în curs de finalizare refacerea magistralei Muntele Băișorii – Șaua Ursoaia și este finalizată cealaltă magistrală, Cheile Turzii – Colții Trascăului. S-au refăcut marcajele din Pădurea Făget, zona Tarnița și a masivului Vlădeasa, precum și în stațiunea Muntele Băișorii.

Tot în această perioadă s-au executat lucrări de reparații la primul pod (dinspre cabana veche) și la podețul suspendat din zona „La Șipot” din defileul Cheile Turzii.

„Marea pantofăreală”

Drumeție la greu, dar și biking, alergare și cam tot ce ține de activitățile outdoor au încercat românii în sezonul turistic. Drumețiile au luat avânt pentru că sunt cele mai accesibile. Dar și mersul cu bicicleta pe dealuri a fost o variantă pentru multă lume.

„Nu s-a făcut doar trekking pe poteci spre nu știu care vârf, ci inclusiv în stațiunile montane era plin. Desigur, erau foarte mulți «pantofari» care au mers să se dea cu barca pe nu știu care lac sau să își facă un selfie în fața unei cascade. Partea aceea de pantofăreală rămâne, nu avem cum să scăpăm de ea”, precizează Dan Izvoreanu.

Personal, Dan a frecventat Carpații Meridionali, Apusenii și zona Harghita-Covasna unde a descoperit locuri noi. A observat că peste tot campingurile erau pline, dezvoltându-se foarte mult sectorul de glamping (cazare la cort în condiții de lux) și de închiriere a rulotelor și a cabanelor mici.

„Mulți și-au cumpărat corturile lor, să nu depindă de alții și asta a dezvoltat foarte mult acest tip de turism-caravană. Ceea ce în România vedeai doar la cei care făceau de ani de zile asta. Am mai observat vara aceasta că județele Harghita și Covasna sunt mult mai bine organizate turistic ca alte județe. Traseele sunt foarte bine amenajate și marcate, găsești ghizi și salvamontiști bine pregătiți, iar micile firme de aventură îți oferă tot felul de posibilități de activități.

Sezonul acesta oamenii au învățat să caute mai mult în online, să meargă direct la sursă, nu au mai apelat la agenții sau la alți mâncători de comisioane.

A fost plin în Cheile Turzii, în zona Rimetea. Dar mie mi-a plăcut să văd lume multă. E loc pentru toată lumea. Sigur, nu îmi place să stau la coadă pe trasee și în cel mai rău caz încerc să depășesc persoanele care îmi încetinesc ritmul. Mă deranjează doar cei care fumează pe traseu, care stau cu berea în mână sau sparg semințe de floarea soarelui” a mai precizat Dan Izvoreanu.

Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, declara în prima parte a lunii noiembrie că se lucrează la modificări legislative pentru a pentru a putea integra noile forme de turism cum ar fi de exempu glampingul.

Glampingul, la mare căutare în acest sezon | Foto: Cristina Beligăr

Nimic coerent pentru turismul montan

Oamenii care și-au dedicat o bună parte a vieții muntelui spun însă că practic, după 1990, nu a existat nimic coerent pentru turismul montan, din punct de vedere instituțional, mai exact o inițiativă care să aducă un plus turismului montan.

„Guvernanții și nu doar ei,- înțeleg prin turism montan sejururi LA munte, noi hoteluri și eventual noi pârtii de schi. Noi -montaniarzii- înțelegem mersul PE munte per pedes, nu cu mijloace motorizate”, subliniază Dinu Mititeanu, montaniard veteran.

La rândul său, Adrian Vălean, ghid montan, schior și alpinist consideră că indiferent de partid, nu a existat nimic coerent și constructiv și urmările se văd acum. Tot ce s-a dezvoltat în turismul montan a venit prin excepție, datorită unor oameni care au pus osul să facă unele lucruri.

Există un vid de legislație și o foarte slabă înțelegere din partea politicienilor despre ceea ce înseamnă turismul montan, în general. Pentru politicieni și pentru marea majoritate a miniștrilor turismului, turismul montan e un fel de nișă pe care nu o înțeleg. Nu înțeleg resorturile, mediul în care se desfășoară, logistica necesară, rolul unei infrastructuri, al unei legislații.

De exemplu, traseele turistice nu există din punct de vedere legal. Dacă într-o zonă de pădure se face un amenajament pentru o exploatare forestieră, traseul respectiv dispare cu tot cu marcaje sau alte însemne. Dacă vine Salvamontul sau vreo asociație și îl reface e bine, dacă nu respectivul traseu se va pierde. Probabil intră în autoritatea cuiva, dar nimănui nu-i pasă. Pandemia a agravat anumite probleme, dar a venit și cu partea îmbucurătoare, respectiv faptul că tot mai multă lume a căutat să evadeze în natură, probabil oameni care nu făceau înainte drumeții sau alte forme de turism activ”, precizează Adrian Vălean.

Foto Adrian Vălean/Arhiva personală

Lipsă de educație. Punct!

Mult mai multă lume s-a îndreptat în acest an spre obiectivele turistice din țară, ceea ce înseamnă că numărul de turiști a crescut, comparativ cu alte perioade.

Mersul pe munte a fost cel mai accesibil pentru că echipamentul necesar poate fi unul de bază, cel puțin pe timp de vară, nu e nevoie neapărat de cine știe ce investiții (bocanci în primul rând, haine potrivite, un rucsac etc). Dar cu siguranță și în alte domenii a existat o creștere, cățărare, bicicletă, speologie – mai ales activități care nu implică grupuri prea mari de oameni.

Acest lucru e îmbucurător, pe de o parte. Pe de altă parte, e evident că există o foarte mare lipsă de educație montană, spune Adrian Vălean, iar ceea ce lasă în urmă anumiți turiști este o consecință tristă a lipsei de educație.

„Aglomerația în jurul obiectivelor de interes este prezentă în fiecare an și va trebui să ne obișnuim. Nu doar Vârful Moldoveanu s-a transformat într-un loc aglomerat. Partea bună este că România este o țară cu peste 30% din teritoriu ocupat de munți. Deci nu ar trebui să ne îngrijorăm că nu vom mai avea loc. Obiectivele cunoscute vor fi întotdeauna aglomerate.

Românii în general au lacune în educație, iar asta e vizibil atât în trafic și pe stradă, cât în orașe și la munte. Pe de o parte există vidul de legislație și lipsa educației montane, dar sunt și probleme de fundament, de bun simț. Nu trebuie să îți spună nimeni să nu-ți lași gunoiul pe potecă, cum nu ar trebui să-ți spună nimeni să nu-ți lași gunoiul pe stradă”, declară Adrian Vălean.

Pădurea Făget în apropiere de Cluj Foto: Cristina Beligăr

Click după click pe Munții Noștri

Imaginile din natură surprinse de fotografii profesioniști sau amatori în acest sezon au strâns mii de like-uri pe rețelele de socializare, iar site-urile cu sugestii de trasee montane au înregistrat creșteri neașteptate de accesări.

Brandul Munții Noștri a înregistrat o dublare a vânzărilor de hărți, precum și o dublare a interacțiunii cu site-ul muntii-noștri.ro, rezultate ca urmare a schimbării modului în care populația a înțeles să își petreacă timpul liber, asta în absența altor opțiuni și tentații. „Munţii Noştri” a fost de fapt numele unei colecţii de ghiduri turistice dedicate regiunilor montane ale României, publicată de editura Sport-Turism între anii 1974-1992. Sub acest brand, Schubert & Franzke a publicat hărţi tematice cu masivele muntoase ale României care cuprind alături de cartografie şi o amplă parte descriptivă a traseelor, a crestelor muntoase, prezentarea unor popasuri şi refugii.

„Încă din primăvară am fost contactați de Clubul Alpin Român pentru a realiza împreună recomandări de ture în zonele apropiate Clujului și ulterior și în grupe montane mai îndepărtate. Această reorientare către natură s-a reflectat într-o dublare a vânzărilor de hărți atât din magazinul online, cât și din librării și magazinele de profil.

Hărțile de drumeție cele mai comandate au fost pentru grupele montane Retezat, Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi-Leaota, iar pentru toate celelalte s-a înregistrat o creștere semnificativă față de anul trecut. Hărțile de ciclism au fost și ele în topul preferințelor (Brașov, Banat, Maramureș, Cluj), la fel cele turistice (Delta Dunării, Harta Turistică Transilvania Sud-Biserici fortificate etc).

La fel, pe partea online am observat o dublare a interacțiunii cu website-ul www.muntii-nostri.ro, cu aproximativ de 600.000 utilizatori noi. Interacțiunea s-a realizat în zona paginilor de trasee, a creării  de trasee noi, personalizate, a povestirilor”, a precizat Oana Vulcanov pentru Revista Sinteza, Project Manager Munții Noștri.

Aplicația a fost intens utilizată, începând cu primăvara acestui an cu peste 50.000 de dispozitive active, cu cele mai multe downloaduri din România, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Republica Moldova, spun datele oferite de Munții Noștri.

Pagina de Facebook a ajuns la peste 65.000  de urmăritori și un reach de peste 1,25 milioane, procentul fiind reprezentat de 53% femei și 47% bărbați. Același procentaj îl înregistrează și pagina de Instagram. Perioada luată în calcul este de aprilie-noiembrie 2020 vs. aprilie-noiembrie 2019.

Piatra Craiului / Foto: Cristina Beligăr

Anul 2021 și restabilirea normalității

Clubul Alpin Român filiala Cluj înseamnă în jur de 90% din activitatea totală a clubului. Secția universitară Cluj a Clubului Alpin Român a luat ființă la sfârșitul lunii ianuarie 2005, membri fondatori fiind câțiva alpiniști ai secției CAR Cluj înființată în 1990 și alți alpiniști clujeni.

„Sezonul a fost atipic prin faptul că oamenii au ieșit mai mult pe munte. Imediat după starea de urgență a urmat un boom de drumeți pe munte, dar au năvălit și «hoardele» de enduriști și ATV-iști pe care poliția și jandarmeria locală îi tolerează la mica înțelegere.

În perioada în care a crescut foarte mult numărul cazurilor, oamenii au devenit mai reticenți. Am avut însă și drumeții și ateliere de alpinism, escaladă, ture de mountainbiking. Dacă am făcut o tură în care s-au înscris 27 de oameni, am încercat să fragmentăm grupurile și să păstrăm distanțele cât mai mult. Am mai observat că numărul de ture a scăzut și pentru că oamenii au format cercuri de prieteni în care aveau încredere și alături de care plecau în drumeții.

Anul viitor eu cred că va fi unul mult mai aproape de normal pentru că oamenii înțeleg că muntele le aduce multe avantaje. La începutul anului probabil ne vom afla într-o situație similară în privința îmbolnăvirilor, dar pe măsură ce vaccinul va deveni accesibil, oamenii se vor vaccina și se vor putea bucura de sezonul de vară”, a precizat Mircea Ignat, din partea Clubului Alpin Român-Filiala Cluj.

Cortul, cel mai bun prieten al omului

Dinu Mititeanu, președintele de onoare al Clubului Alpin Român-Filiala Cluj,  merge pe munte de peste cinci decenii, iar anul pandemic 2020 nu l-a oprit să își petreacă o bună parte a timpului pe cărări de munte. Cu cortul, câte o săptămână în lunile mai, august, septembrie și octombrie și în aproape fiecare week-end. Din motive de pandemie nu a putut pleca pentru o lună prin celebrele Parcuri Americane, pentru care avea deja biletele de avion și rezervări în campinguri unde se cerea asta.

Pe blogul său cu relatări, sfaturi și opinii despre munte, Dinu Mititeanu notează că muntele îl face să nu-și simtă vârsta. O zi fericită în mijlocul naturii pentru Dinu Mititeanu începe cu bucuria de a fi ajuns acolo și se termină cu tristețea întoarcerii între betoanele citadine. Pentru montaniardul veteran, fost profesor la Facultatea de Stomatologie a Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, muntele a fost și este un mod de viață.

„E bine că «românii și-au redescoperit țara», dar păcat că mulți nu sunt încântați de frumusețile naturale și antropice, ci își bat joc de ele. Îmi crapă obrazul de rușine când unii străini afirmă «Aveți o țară așa de frumoasă, păcat că este așa de murdară !». Ar fi benefic, dacă toți ar fi civilizați, dacă toți ar respecta curățenia și liniștea muntelui. Din păcate, asta nu se întâmplă.

Începătorilor le-aș repeta cuvintele fostului mare montaniard Emilian Cristea: «Muntele trebuie savurat cu lingurița, nu halit cu polonicul !». Accidente pe munte suferă mai ales începătorii. Eu afirm că nu muntele este periculos, ci doar felul în care unii îl abordează !. «Muntele nu tolerează ignoranța !», spune Dinu Mititeanu.

Foto | Marlene Mititeanu

Mulți români au optat în pandemie pentru cazare la cort, în rulote, în căsuțe în copac sau alte forme de cazare similare prin care să fie păstrate regulile de distanțare. A fost o întoarcere la un stil simplist de viață. Nimic rău în asta am putea spune, atâta timp cât o fac în liniște și nu lasă munți de gunoaie în urma lor.

Cortul l-a învățat pe Dinu Mititeanu că nu există alt loc de cazare pe munte prin care să fie mai aproape de natură.

„De lângă cort admirăm frumusețea din jur, apusurile și răsăriturile, din cort ascultăm ciripit de păsări, susur de izvoare, melodia arcușului vânt pe harfe de cetini sau «ritmul picăturilor de ploaie pe acoperișul adăpostului, cel mai vechi cântec de leagăn al omenirii !».  Sau pur și simplu Liniștea – acea «melodie» pe care n-o avem în locurile în care ne-a aruncat Viața ! Acum dragul cort suedez „Erik cel Roșu”- este pe munte casa noastră dragă, în toate anotimpurile, inclusiv iarna cu geruri de -15-22 grade C. Așa au fost și precedentele noastre corturi”, mărturisește Dinu Mititeanu.

Autor al cărților „Chemarea muntelui” (2016) și „Hoinari prin munți” (2019), în ianuarie 2005 Dinu Mititeanu a acceptat să ajute câţiva tineri entuziaşti să reînfiinţeze un club de alpinism, căţărare şi drumeţii pentru studenţi (dar nu numai), respectiv Secţia Universitară Cluj a Clubului Alpin Român.

 Recomandări de la oamenii muntelui

Ioan Stoenica este lider montan internațional din 2017, cu atestat de ghid montan și organizează doar drumeții pe munte. De obicei merge pe munte cu grupuri de maxim 14 persoane și la majoritatea turelor are toate locurile ocupate. Situația era la fel și înainte de pandemie, dar și după, deci în afară de faptul că timp de  două luni și jumătate nu a putut lucra, nu poate spune că a fost un sezon atipic. Cu siguranță, însă, a simțit că tot mai mulți oameni vor să meargă pe munte, care îi scriu că ar fi interesați de drumețiile montane pe care le organizează.

„Avem o mulțime de munți și o mulțime de trasee, așa că e loc pentru toată lumea pe ele. Și înainte, dar mult mai mult în ultima vreme, am evitat să organizez drumeții în zonele foarte populare și umblate – pentru a evita aglomerările de oameni. Astfel încât, pe traseele pe care le-am abordat, nu am simțit neapărat că ar fi mai mulți oameni decât înainte. Dar am observat anumite zone sau obiective turistice luate cu asalt – e vorba în primul rând de locuri ușor accesibile cu mașina (cum ar fi platoul Bucegi sau Transfăgărășanul) sau locuri foarte popularizate pe net, care au un factor de atracție mare pentru oamenii care abia acum descoperă natura și mersul pe munte”, precizează Ioan Stoenica.

Foto Facebook Ioan Stoenica

Ioan nu crede că a crescut foarte mult numărul oamenilor care merg pe munte în mod regulat. Au ajuns pe munte mai mulți oameni, dar mulți dintre ei pentru ieșiri ocazionale, care să compenseze concediul anulat din Grecia, de exemplu. Poate printre ei vor fi și unii care să își dea seama că mersul pe munte are multe beneficii și o vor face în continuare. Altfel, zonele cele mai frecventate au fost cele ușor accesibile, care nu necesitau prea mult efort. Așa era și înainte, spune Ioan Stoenica, dar cu siguranță în aceste zone numărul turiștilor a crescut. În zonele mai puțin accesibile sau cunoscute, merg în continuare oamenii care și înainte de pandemie mergeau pe munte.

Cât despre consecințele negative ale faptului că românii și-au redescoperit țara în pandemie, Ioan Stoenica crede că sunt două aspecte de luat în seamă:

„Evident, cu cât sunt mai mulți oameni care merg în natură, cu atât impactul lor este mai mare. Chiar și oamenii cu bun-simț, care merg de mulți ani pe munte, putem spune că au un impact asupra naturii – dar pe care îl considerăm acceptabil pentru că vrem totuși să ne bucurăm de natură… nu doar văzând-o pe net. Chiar și cu bocancii calci pe flori sau pe cuiburi de insecte fără sa-ți dai seama – deși în mod evident impactul mersului pe jos e mai mic comparativ cu accesul motorizat.

O influență negativă mai mare o are însă „calitatea” celor ce ajung pe munte. Din păcate, cu cât sunt mai mulți oameni care merg, cu atât scade calitatea lor – adică ajung mai mulți oameni care nu înțeleg ce înseamnă natura, nu știu să o respecte, care își aruncă gunoaiele pe jos, care fac gălăgie, care contribuie la degradarea potecilor sau a marcajelor sau refugiilor etc. Cu un pic mai mult bun simt și dorință de informare, impactul nostru asupra naturii ar fi mai mic”, consideră Ioan Stoenica.

Dar, spune el, chiar și cu bun simț, poteci precum cea care urcă la vârful Moldoveanu sunt afectate oricum de fluxul mare de turiști. Terenul începe să se surpe în unele zone, poteca se poate degrada până când devine periculoasă, în zonele mai abrupte pot apărea mai ușor accidente, gălăgia și prezența umană îndepărtează și sperie animalele sălbatice din zonă, sunt multe aspecte de luat în calcul, daca ne gândim un pic dincolo de dorința de a ne face un selfie pe cel mai înalt vârf din țară.

O recomandare de la Ioan Stoenica pentru a ajunge în astfel de zone ar fi să se opteze pentru excursii în timpul săptămânii și nu în weekend. Beneficiile sunt multe atât pentru cei care merg, cât și pentru natură.

Foto Facebook Ioan Stoenica

„Dar faptul că acea potecă și acel vârf (Vârful Moldoveanu, n.r.) au ajuns să fie loc de pelerinaj pentru mii de oameni într-o zi de weekend (vara), mie îmi arată clar că mulți oameni încă nu au înțeles ce înseamnă mersul pe munte de fapt. Sigur, e normal să-ți dorești să ajungi și pe vârful Moldoveanu, dar când acesta este singurul vârf spre care mergi, ca să bifezi o poză pe Facebook, e clar că nu vei înțelege mare lucru din excursia respectivă și ea nu-ți va aduce prea multe beneficii reale. Avem o mulțime de munți, de trasee, zone poate mai frumoase și mai accesibile, dar care nu au stampila de «cea mai» pusă pe Facebook. Și mare parte dintre cei ce stau la coadă să urce pe Moldoveanu nu vor afla niciodată de ele. Ceea ce nu e neapărat ceva rău”, precizează Ioan Stoenica.

Pentru a ne bucura cu adevărat de natură și de locurile frumoase pe care le putem găsi în România, avertizează Ioan Stoenica, e util sa ne informăm un pic mai bine despre ce presupune o excursie pe munte, ce echipament e necesar – încă sunt oameni care urcă pe poteci în sandale sau adidași, fără haine de ploaie la ei sau alte lucruri importante, fără să știe ce presupune traseul pe care îl abordează, ce condiții meteo se anunță în zona care îi interesează etc. O variantă care ne poate scăpa de multe bătăi de cap este să apelăm la ghizi montani autorizați – mai ales că în acest fel putem ajunge și în locuri unde poate nu ne-am fi descurcat pe cont propriu să ajungem.

„Multă lume merge pe munte pentru a pune pauză grijilor, gândurilor, greutăților din viața de zi cu zi. Iar o astfel de pauză te poate ajuta să mergi mai departe cu mai multă forță, mai mult optimism și poate și cu o abordare mai clară asupra lucrurilor. Iar frumusețea locurilor văzute intră în tine și poate contribui la o schimbare în bine a vieții tale. Te face să îți dorești mai mult astfel de frumuseți, care nu sunt materiale și nu se pot cumpăra din magazine și te face să-ți dai seama, cât de mici suntem noi de fapt”, precizează Ioan Stoenica.

În urma solicitării adresate de Revista Sinteza, Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la nivelul instituției există următoarele inițiative și strategii, care vizează dezvoltarea infrastructurii turistice montane:

  • PROGRAMUL DE INVESTIȚII ÎN TURISM

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri derulează prin Direcția Generală Turism un program de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice locale (la nivel de judeţ, municipiu, oraş, comună), în completarea resurselor proprii ale acestora, pentru finanţarea proiectelor de investiţii în turism.

În anul 2017 a fost aprobat Masterplanul investițiilor în turism, conform solicitărilor venite din partea unităților administrativ teritoriale, prin Hotărârea Guvernului nr. 558 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1022/2018.

Două dintre direcțiile de dezvoltare a investițiilor care acoperă zona montană sunt:

  1. DEZVOLTAREA DOMENIULUI SCHIABIL

În scopul îndeplinirii acestei activități majore se are în vedere finanțarea următoarelor investiții pentru construire/reabilitare/modernizare/extindere: pârtii de schi, instalație de transport pe cablu, instalație de iluminat nocturn, instalație de zăpadă artificială, utilaj de bătut zăpada, clădire administrativă, parcare și utilități aferente proiectului, pârtie/pistă săniuș, infrastructură pentru alte activități recreaționale, bandă transport, trambulină, patinoar, parcuri tematice de iarnă.

  1. b) DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE DIN ZONA MONTANĂ ÎNALTĂ

În scopul îndeplinirii acestei activități majore, se are în vedere finanțarea următoarelor investiții pentru construire / reabilitare / modernizare / extindere: refugiu montan /centru /bază /punct salvamont și infrastructură de acces.

  • FONDURI EUROPENE 2021-2027

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediul Direcției Generale Turism, a transmis Ministerului Fondurilor Europene o propunere privind “arhitectura” viitoare a fondurilor europene pentru turism 2021-2027. În acest sens, a fost propus un program destinat turismului montan.

În cadrul acestui program se are în vedere dezvoltarea integrată, atât pentru turism de iarnă, cât și pentru turism de vară, a destinațiilor montane (unități administrativ teritoriale incluse în zona montană, conform actelor normative în vigoare). Tipuri de activități propuse în cadrul programului:

  • Amenajare domeniu schiabil – reabilitare/modernizare/extindere: pârtii de schi, instalaţie de transport pe cablu, instalaţie de iluminat nocturn, instalaţie de zăpadă artificială, utilaj de bătut zăpada, clădire administrativă, parcare şi utilităţi aferente proiectului, pârtie/pistă săniuş, infrastructură pentru alte activităţi recreaţionale, bandă transport, trambulină, patinoar, parcuri tematice de iarnă;
  • Construire/reabilitare/modernizare/extindere refugiu montan, cabană turistică în concordanță cu principiile de dezvoltare durabilă/ecologice;
  • Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă:  amenajare trasee turistice, puncte belvedere, locuri de campare, amenajare monumente naturale – peșteri, ghețari, martori de eroziune etc.;
  • Amenajarea pentru agrement a lacurilor de acumulare din zona montană;
  • Dezvoltare/modernizare/reabilitare/promovare linii cale ferată îngustă, linii istorice cale ferată;
  • Infrastructură de interpretare a patrimoniului natural și cultural:
  • Poteci tematice;
  • Centre de vizitare/centre de informare turistică (realibilitare clădiri, inclusiv eficientizare energetică, realizare spațiu expozițional, sală de conferințe, magazin de suveniruri).
  • Amenajarea/recreerea spațiului public și a unor structuri de agrement specifice destinației;
  • Ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ;
  • Marketing, management și digitalizare:
    • Realizarea strategiei de marketing a destinației;
    • Acțiuni de promovare în online și offline;
    • Instrumente de monitorizare a evoluției destinației;
  • Formare profesională din cadrul OMD/asociațiilor de promovare, centre de informare, muzee și alte obiective turistice, centre de vizitare, responsabili turism din cadrul primăriilor.

În plus, au mai fost propuse și alte programe care, parțial sau integral, acoperă zona montană: un program dedicat dezvoltării ecoturismului (dezvoltarea infrastructurii de vizitare și interpretare a patrimoniului în zona ariilor naturale protejate și în destinațiile ecoturistice), un program dedicat turismului cultural, un program dedicat rutelor europene pedestre (E3 și E8) și de cicloturism  (Eurovelo 6 și Eurovelo 13).

  • MODIFICARE LEGISLAȚIE

În prezent, se lucrează la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți. Prin operarea acestor modificări, se are în vedere crearea cadrului pentru omologare a altor tipuri de trasee (trasee cicloturistice, trasee pedestre de lungă distanță, rute culturale).

Precizăm că în anul 2018 s-a contribuit la elaborarea/modificarea Legii Muntelui, Legea nr. 197/2018, care reglementează modalitățile de protecție și dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane prin: punerea în valoare a resurselor naturale și umane, creșterea nivelului de trai, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, creșterea puterii economice la nivel local și național, în condițiile păstrării echilibrului ecologic și protecției mediului natural.

  • STRATEGIA DE ECOTURISM

Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului (context, viziune și obiective 2019-2029), aprobată prin HG nr. 358/2019, și-a propus să vină cu un set de direcții care să orienteze eforturile de valorificare prin ecoturism, pentru zonele în care natura și cultura locală ocupă un loc central, în concordanţă cu cerinţele impuse de legislaţia naţională, precum şi de convenţiile internaţionale la care România a aderat. Scopul strategiei este, în primul rând, promovarea ecoturismului, ca formă principală de turism în aceste destinaţii, dar şi creşterea rolului pe care ecoturismul îl joacă în dezvoltarea economică a acestor areale şi în prosperitatea populaţiei locale. Prin această strategie sunt vizate, astfel, ariile naturale protejate și zonele limitrofe acestora, iar cea mai mare parte a acestora se regăsesc în zona montană. Prin urmare, implementarea strategiei va avea un impact puternic asupra acestui areal. În prezent, se lucrează activ pentru elaborarea planului de acțiune, iar finalizarea acestuia este prevăzută în anul 2021.

  • CONVENȚIA CARPATICĂ

România a ratificat Convenţia Carpatică prin Legea nr. 389/2006, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, cu intrare în vigoare la data de 6 martie 2007. Obiectivul general al acesteia este cooperarea pentru protecția şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale şi a conservării valorilor naturale şi culturale. Alături de țara noastră, Republica Cehă, Polonia, Serbia, Republica Slovacă, Ucraina şi Ungaria sunt state semnatare ale acestei Convenții.

În cadrul Convenției Carpatice există nouă grupuri de lucru, care vizează domeniile: biodiversitate, biodiversitate și dezvoltare teritorială, dezvoltare teritorială, agricultură durabilă și dezvoltare rurală, managementul durabil al pădurilor, turism durabil, industrie,  energetice, transport și infrastructură, patrimoniul cultural, schimbări climatice.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te