Trei reguli pentru redeschiderea amfiteatrelor: Testaţi! Testaţi! Testaţi!

Un nou indiciu al abandonului guvernamental în faţa pandemiei se regăseşte în incapacitatea de a reglementa coerent întoarcerea la şcoală. Într-un ierarhie a nimicului patronat de stat, elevii sunt privilegiați. Chiar dacă se limitează în esenţă să le spună copiilor să se spele pe mâini şi să poarte mască, funcţionarii departamentali au făcut cel puţin efortul de a redacta pe mai multe pagini un ordin de ministru privind redeschiderea şcolii. Studenţilor, care se presupune că au asimilat deja aceste reguli, nu li se spune nici atât.


Distribuie articolul

Există însă o rază de lumină în întuneric, ca să cităm din discursul de acceptare al candidatului prezidenţial democrat Joe Biden. Normele elaborate de Ministerul Sănătății care reglementeză revenirea la şcoală acordă un grad de autonomie decizională unităţilor administrative, consiliilor de administraţie ale şcolilor şi senatelor universitare.

Din bezna inacţiunii guvernamentale se dă astfel şansa unor întreprinderi locale. Capitala a luat iniţiativa. Primăria Bucureştiului a achiziţionat aparate Real Time PCR de depistare Covid şi a detaşat din spitalele administrate de primărie personal calificat care să deservească un laborator dedicat testării cu rapiditate a elevilor şi profesorilor, măsură esenţială pentru prevenirea şi izolarea focarelor.

Ca să revenim la discursul de acceptare al celui de la care se aşteaptă revenirea globală la normalitate. Joe Biden declară că prioritatea sa este combaterea pandemiei. Primul lucru care contează în acest scop, spune el, este să se testeze intensiv.

Nu toate primăriile au banii Bucureştiului, deşi mai sunt oraşe îndeajuns de înstărite să-şi permită cheltuieli chibzuite cu şcoala. În schimb, resurse în bani și oameni inteligenți se găsesc în gospodăria multor universităţi. Deşi e poate târziu, nu le rămâne rectorilor acestora decât să spună guvernului „mulţumim pentru nimic” şi să ia în propriile mâini destinul studenţilor. Educându-i astfel să-şi cultive voinţa de a fi autonomi. Şi oferind decidenţilor statului căi de acţiune care să-i inspire în pandemie.

Examinând cum universităţile occidentale planifică redeschiderea amfiteatrelor şi a campusurilor, urmărim un efort costisitor şi nesigur de a pune ordine în incertitudine. Virusul există şi este în mare măsură necunoscut. Studenţii se confruntă cu el fizic; cu atât mai mult de doreşte ca ei să primească şansa de a fi în contact cu un profesor, şi nu cu un avatar. Concomitent, şi dezamăgitor pentru ei, studenţii, profesorii şi cei din personalul nedidactic vor fi constrânşi să se conformeze unor măsuri restrictive şi de supraveghere. Deşi sunt avute în vedere strategii diverse de a aborda imperative care oarecum se contrazic, există puncte comune. Conducerile marilor universităţi europene şi de peste Ocean sunt pregătite să testeze generalizat şi regulat. Sunt avute în vedere: testarea prealabilă şi la intervale de timp, urmărirea contactelor, supravegherea asimptomaticilor, amenajarea în campusuri a unor spaţii de carantinare a celor depistaţi pozitiv şi punerea la dispoziţia studenţilor şi profesorilor a cât mai multor facilităţi online. Toate acestea nu garantează succesul, nereuşita însemnând întoarcerea la învăţământul la distanţă. Dar majoritatea universităţilor manifestă voinţa de a lupta. Aşa cum se organizează ele astăzi, universităţile vestice compun spaţii experimentale închise de organizare a vieţii în coabitare cu virusul, alcătuind, în caz de reuşită, modele care, de ce nu, vor putea fi replicate în comunităţi mai largi.

 

Toamna cu virusul al universităţilor occidentale

Pe măsură ce pandemia provocată de coronavirus s-a extins, intituţiile de învăţământ superior din majoritatea ţărilor lumii au închis porţile campusurilor şi au mutat cursurile în online pentru restul semestrului de primăvară. Odată cu apropierea semestrului de toamnă, multe dintre ele, confruntate cu pierderi financiare, cu diminuarea numărului de studenţi şi a calităţii educaţiei, se pregătesc să-i readucă pe studenţi în campus şi să reia, pe cât posibil, cursurile predate în persoană. Eforturile făcute de universităţi pentru a se redeschide sunt însă condiţionate de evoluţia pandemiei din diferite ţări sau regiuni. În timp ce incertitudinile persistă, există câteva lucruri sigure: chiar şi după revenirea în campusuri şi cămine, studenţii trebuie să se aştepte ca unele cursuri să rămână online. În acelaşi timp, ei vor fi obligaţi să se supună unor reguli precise de prevenire a îmbolnăvirilor, care vor face experienţa vieţii de student mai puţin memorabilă. Să trecem în revistă cum se conturează din toamnă viaţa universitară în ţările occidentale.

Cum planifică redeschiderea rectorii universităţilor americane acuzaţi de „gândire magică în privinţa pandemiei”?

Agravarea pandemiei din Statele Unite pune universităţile americane într-o poziţie dezavantajoasă în privinţa redeschiderii faţă de cele din Europa, unde, cel puţin deocamdată, coronavirusul e în stagnare. În pofida piedicilor, peste 65 la sută dintre colegiile şi universităţile din SUA declară că intenţionează să reia din toamnă predarea în persoană, chiar dacă asta înseamnă să cheltuie milioane de dolari pentru implementarea măsurilor de siguranţă pentru studenţi, corpul academic şi personalul nedidactic. Sunt luate în considerare mai multe scenarii de acţiune. Universitatea Harvard, de pildă, se angajează să se redeschidă în proporţie de 40 la sută, inclusiv pentru studenţii proaspăt admişi.

Miza reluării cursurilor şi a acomodării studenţilor este în primul rând financiară. Universitățile americane au numărat deja pierderi de miliarde de dolari şi zeci de mii de locuri de muncă suspendate din cauza pandemiei și se așteaptă ca problemele să se agraveze dacă le vor asigura şi în toamnă studenţilor doar activitate didactică online.

Deşi astfel de decizii contravin convingerilor politice ale multor conducători de instituţii academice, ei se văd constrânşi de situaţia economică să se conformeze recomandărilor formulate de preşedintele Trump, care vrea redeschiderea cât mai rapidă a universităţilor, în pofida avertismentelor specialiştilor privind evoluţia pandemiei.

Ca atare, liderii academici care au anunţat planuri privind revenirea la predarea în persoană sunt denunţaţi ca suferind de „gândire magică în privinţa pandemiei”, asemenea multor americani care nu iau în serios ameninţarea bolii, cu toate că zilnic se înregistrează noi recorduri de îmbolnăviri.

La fel ca alte aspecte legate de virus, chestiunea redeschiderii universităţilor în Statele Unite are şi o importanţă politică, nu doar medicală. Rectorii universităţilor care planifică şi promit redeschiderea campusurilor sunt avertizaţi că se confruntă cu perspectiva să fie traşi la răspundere din punct de vedere legal dacă studenţi sau profesori se vor îmbolnăvi şi vor muri.

Preşedintele Universităţii “Cornell”, membră a prestigioasei Ivy League, îşi apără însă hotărârea de a relua cursurile în persoană. El citează un studiu realizat de un profesor asociat de cercetare operațională și inginerie informațională, care ajunge la concluzia că e mai riscant din punct de vedere medical să ţii sălile de clasă închise.

Rezultatele modelărilor sugerează că măsurile combinate de urmărire a contactelor, supravegherea asimptomaticilor și prevalență inițială scăzută dobândite prin testarea studenţilor înainte și după întoarcerea în campus pot asigura menţinerea sub control a focarelor din campus, dacă va fi asigurată o capacitate de carantinare de minim 700 de locuri. Studenţii aflaţi în campus, testaţi săptămânal, ar fi astfel mai bine protejaţi decât dacă ar continua să înveţe online fără opţiuni de testare, mai ales dacă se confirmă estimările că mulţi dintre ei vor alege să revină şi să socializeze în zona Ithaca, chiar dacă va fi închis campusul universităţii.

Şi în perioada verii, mulţi studenţi americani, fie prin intenţie, fie din neatenţie, au contribuit la răspândirea virusului, deşi universităţile au fost închise. Au fost raportate focare de infecţie la tineri apărute după unele petreceri ale frăţiilor, unele dintre ele fiind atribuite unor studenţi care au încercat cu bună ştiinţă să răspândească virusul.

Cei care apără opinia contrară celei a preşedintelui Trump, care cer prudenţă şi continuarea educaţiei online, spun că universităţile care cheltuie zeci de milioane de dolari pentru asigurarea unor măsuri de protecţie în campusuri ar trebui să ia în considerare şi opţiunea de a asigura testarea saptămânală pentru Covid-19 pentru studenţii care se simt mai în siguranţă şi aleg să continue să înveţe de acasă.

La ce reguli noi se pot aştepta studenţii care revin în toamnă în campusuri?

Publicaţia USnews, în secţiunea de educaţie, a alcătuit un ghid care anticipează ce vor găsi studenţii la revenirea în toamnă în campusuri. Ghidul se adresează publicului american, dar are aplicabilitate universală, acolo unde păstrarea în siguranţă a studenţilor este principala preocupare a conducerilor universităţilor.

Astfel, spune USnews, măsurile de prevenire a infectării cu coronavirus vor fi cel mai probabil incluse în coduri de conduită asumate prin semnătură de toţi studenţii. Aceştia se pot aştepta să vadă inclusiv bariere fizice ridicate în campus. Vor exista restricţii în sălile de curs, în biblioteci şi în spaţiile de locuit. Grupele de studiu faţă în faţă vor fi mici şi probabil va exista şi o componentă online de predare şi studiu. Folosirea măştilor poate fi obligatorie. Teastarea periodică pentru Covid-19, de asemenea. Cantinele vor servi masa la pachet. Vor fi mai puţine oportunităţi de a găsi o slujbă în campus, în schimb, universităţile pot oferi un ajutor financiar mai generos. Este posibil ca unele activităţi sportive să nu se desfăşoare cum erau programate. Nu în ultimul rând, calendarul academic ar putea fi revizuit, astfel încât studenţii să intre în vacanţă mai devreme decât în anii trecuţi, astfel ca şcoala să nu intre în perioada în care pandemia de coronavirus se va suprapune cu gripa sezonieră.

Europa o duce mai bine

Confruntate cu o situaţie pandemică mai favorabilă, perspectivele de redeschidere a universităţilor europene sunt mai bune decât ale celor din America. Universitatea Oxford promite să se redeschidă în toamnă la toate nivelurile. Toate colegiile vor fi deschise, cu spaţii de cazare disponibile pentru studenţi. Pe site-ul universităţii, studenţii sunt însă avertizaţi la ce să se aştepte. Vor intra în vigoare o serie de măsuri, inclusiv un serviciu de testare dedicat şi spaţii pentru cei care vor trebui să intre în izolare. Procesul educaţional se va face faţă în faţă, dar în grupuri mici, actul de predare fiind completat cu activităţi online. Deşi universitatea promite că se va lucra flexibil astfel încât să fie menţinute niveluri adecvate în timp pentru contactul profesorilor cu studenţii, tipul de predare faţă în faţă, restrâns la grupuri mici, va diminua aceste contacte. Va creşte în schimb accentul pus  pe suport personalizat. Cel puţin în primul semestru, prelegerile, cursurile cu serii mari şi majoritatea examenelor se vor desfăşura online. Laboratoarele și facilitățile de cercetare vor fi disponibile studenților – deși vor funcționa la o capacitate redusă, pentru siguranța studenților și a personalului. Cel mai probabil, bibliotecile și colecțiile vor fi deschise, completate cu resurse digitale.

La fel ca şi activitatea academică, viaţa socială a studenţilor va fi afectată de regulile de distanţare impuse de pandemie. Studenţilor străini care se întorc în Marea Britanie, universitatea le promite sprijin în perioada impusă de autoizolare. Toate serviciile acordate studenţilor vor fi redeschise doar în conformitate cu reglementările guvernamentale şi cu normele de prevenţie întocmite de un grup de medici academicieni din universitate. Persoanelor vulnerabile sau celor care se vor simţi mai confortabil să rămâna acasă li se vor asigura condiţii de învăţare online.

De asemenea, în cazul în care restricțiile guvernamentale sau circumstanțele locale de securitate și sănătate publică se modifică, Universitatea din Oxford este pregătită să revină integral la învăţământul la distanță, dacă este necesar. Universitatea promite să prezinte actualizări periodice în privinţa tuturor aranjamentelor în funcţie de evoluţia pandemiei şi a reglementărilor guvernamentale. (sursa: ox.ac.uk.)

 

Cum să obţii cât mai mult studiind online?

Indiferent cât de avansate sunt planurile universităţilor de reluare a învăţământului în persoană, ele pot fi oricând date peste cap de evoluţia pandemiei. Toate universităţile iau în calcul să păstreze şi în toamnă măcar unele componente ale învăţământului la distanţă. Cea mai mare universitate din California a anunţat deja că toate cursurile se vor desfăşura online. Pentru a veni în ajutorul studenţilor, Universitatea Harvard, care preconizează un procent de redeschidere de 40 la sută, a elaborat  un set de reguli care să-i ajute să obţină maximul şi din procesul educaţional online. Iată care ar fi aceste reguli de urmat:

 

Reguli pentru a nu fi distras:

#Dezactivați notificările de pe calculator și telefon în timpul programului de lucru.

#Lucrați perioade scurte, cu un obiectiv clar. Tehnica Pomodoro este o metodă pe care o puteți utiliza. În forma sa cea mai simplă, tehnica Pomodoro implică, în primul rând, decizia de a realiza o sarcină şi, în al doilea rând, setarea unui timp de lucru de 25 de minute la acea sarcină, urmat de o pauză de cinci minute și repetarea acelui ciclu de trei sau patru ori înainte de a face o pauză mai lungă ( 30 până la 60 de minute).

#Creați un sistem de răsplată pentru finalizarea sarcinilor, oferindu-vă momente plăcute sau pauze distractive.

#Încercați să comutați între diferitele subiecte pe care le aveţi de studiat. Cercetările arată că intercalarea este mai bună pentru memorie decât concentrarea pe un subiect timp de mai multe ore; variația te poate ajuta, de asemenea, să rămâi atent mai mult timp.

#Păstrați-vă spațiul de lucru ordonat, astfel încât să nu fiți obligat să pierdeţi timpul cu curăţenia.

Reguli pentru a rămâne concentrat:

#Când participați la un curs online, luați notiţe la fel cum ați face dacă aţi fi la un curs faţă în faţă. Nu cedaţi tentaţiei de a fi neatenţi, gândindu-vă că veţi asculta înregistrarea prelegerii profesorului mai târziu.

#Dacă urmăriți o prelegere înregistrată, urmăriți-o la viteză normală. Dacă nu puteți rezista tentației, atunci nu depășiți o rată de compresie de 25%. Cercetările arată că scade semnificativ capacitatea studenților de a învăța dacă se depăşeşte această rată de compresie.

#Când participați la un curs sau urmăriți o prelegere înregistrată, concentrați-vă asupra acelei activități. Nu fiți tentaţi să îndepliniţi mai multe sarcini concomitent (de exemplu, nu încercați să participați la curs și să rezolvaţi cuvinte încrucișate sau să vă verificaţi e-mailul). Cu toții credem că suntem buni la multitasking, dar nu suntem. În loc să facem multitasking, pur și simplu permutăm atenția între sarcini și asta duce la pierderea timpului, la săvârşirea de greșeli și la un grad de memorizare mai scăzut.

Menţinerea și crearea de suporturi sociale:

#Cerințele distanțării sociale înseamnă că mulți dintre noi nu vor avea voie să se întâlnească cu alte persoane în viitor. Participarea la cursuri online este o modalitate excelentă de a combate sentimentul de izolare rezultat. Încercați să vedeți prelegerile și grupurile de studiu ca oportunități de a vă îmbogăţi conexiunile sociale, nu ca pe activităţi împovărătoare.

#Este important să găsiți modalități de a vă angaja în interacțiuni sociale cu colegii de clasă în timpul orelor de curs online. S-ar putea să fie necesar să faceți acest lucru, deoarece nu întotdeauna aceste ore oferă astfel de interacţiuni. Dacă sunteți la o oră de clasă bazată pe discuții și nu aveți ocazia să luaţi cuvântul, încercați să-i cereți profesorului dvs. să faciliteze discuţii în grupuri mai mici măcar în timpul pauzelor. Cercetările arată că menținerea interacțiunilor sociale este asociată cu eficacitatea și plăcerea cursurilor online.

#Planificați grupuri de studiu online pentru a vă completa munca independentă.

#Stabiliţi cu profesorul întâlniri online pentru a revizui materialul cursului, pentru a vă pregăti pentru un examen sau pentru a pregăti orele de practică.

#Programaţi ore de chat cu colegii şi prietenii ca recompensă pentru munca depusă.

Sursa: harvard.edu

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te