La nivelul Uniunii Europene, companiile mici și mijlocii – majoritatea afaceri de familie – generează 70% din locurile de muncă din mediul privat și o parte consistentă din Produsul Intern Brut. România respectă și ea acest procent, chiar dacă este o piață capitalistă relativ nouă – de-abia a împlinit 25 de ani. „Afacerile de familie sunt un factor de stabilitate al oricărei economii şi au un puternic rol social în comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. Ar fi bine ca noi toţi să fim conştienţi de asta şi atât la nivelul autorităţilor, cât şi al opiniei publice să existe o preocupare pentru soarta şi bunăstarea unor astfel de organizaţii”, spune Alexandru Medelean, director și lider de servicii integrate pentru antreprenori şi afaceri de familie în compania de consultanță și audit PricewaterhouseCoopers (PwC), care a lansat studiul ”Afacerile de familie din România”, ediția 2014-2015, parte a unei cercetări la nivel mondial, pentru care PwC a luat în considerare companiile cu o cifră de afaceri mai mare de cinci milioane de dolari. La nivel global au fost derulate 2.378 de interviuri telefonice şi chestionare online cu proprietari şi directori executivi din cadrul afacerilor de familie din peste 40 de ţări la nivel global (în România, au fost făcute 61 de interviuri). În România, studiul a surprins o particularitate importantă, a primului schimb de generații de la cârma afacerilor de familie. „Termenii care caracterizează noua generaţie de proprietari de afaceri de familie ar fi dinamismul şi curiozitatea de a experimenta diverse domenii şi dorinţa de a aduce noi sisteme de management şi modele occidentale în business-urile familiei”, explică Alexandru Medelean.
Noua economie – context
Că afacerile din România sunt într-un moment critic spune și conferențiar doctor Ioan-Alin Nistor, decan al Facultății de Business de la Universitatea Babeș Bolyai: „Primele inițiative private autohtone din mediul de business românesc au apărut după anul 1990, iar majoritatea celor care au pornit acele afaceri nu erau specialiști în business, ci doar antreprenori entuziaști care au observat anumite oportunități într-o țară aflată în tranziție. Acum, însă, din ce în ce mai mulți antreprenori încep să facă pasul în spate și asistăm la un proces de predare de ştafetă, cea ce face ca anumite afaceri de tip antreprenorial (sau afaceri de familie) să devină corporații, managementul companiei fiind predat unor specialiști (a se vedea cazul companiei Renania), putem asista la exit-uri (totale sau parțiale) din business precum în cazul Energobit, sau putem asista la un schimb de generații”. În ce context apare acest important moment pentru capitalul autohton?
Studiul PwC arată că, în general, afacerile de familie din România sunt în formă relativ bună, circa trei sferturi (74%) dintre ele declarând că au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în ultimul an financiar, procent puţin mai mare faţă de cel din ediţia 2012-2013 a studiului (71%). La nivel global, procentul respondenţilor care au înregistrat o astfel de performanţă este mai mic, 65%. Altfel stau lucrurile însă în ceea ce priveşte perspectivele de creştere pentru următorii cinci ani, pentru că antreprenorii din România sunt mai rezervaţi decât omologii la nivel global: 75% dintre cei intervievaţi îşi propun să-şi dezvolte afacerea, versus 85% global.
62% dintre respondenţii români se aşteaptă la o creştere constantă a afacerii lor în următorii cinci ani, iar alţi 13% mizează pe o creştere rapidă şi agresivă. Pe plan global, 70% dintre companiile antreprenoriale sunt de părere că afacerile lor vor creşte constant în următorii cinci ani, iar 15% îşi propun să se dezvolte agresiv. Ambiţiile de creştere agresivă sunt mai pronunţate în China (57%), Orientul Mijlociu şi India. Doar 8% dintre antreprenorii din Europa de Vest îşi propun un ritm rapid de dezvoltare, în timp ce în Europa de Est procentul celor care mizează pe o creştere rapidă şi agresivă în următorii cinci ani este de 18%.
Provocări şi preocupări
Afacerile de familie din România au ajuns pentru prima dată în pragul unui moment important: succesiunea. Fondatorii trebuie să decidă dacă vând businessul sau îl păstrează în familie. Cum arată noua generaţie de antreprenori?
Principalele provocări cu care se confruntă în acest context afacerile de familie din România sunt similare cu cele resimţite de antreprenorii din întreaga lume: situaţia economică (starea piețelor în care activează și şi incertitudinea din Zona Euro, 56% în România şi 63% la nivel global), recrutarea personalului cu abilităţi cheie (49% dintre antreprenorii români și-au declarant această procupare, în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară) şi nevoia continuă de inovare. „Marea surpriză plăcută pe care mi-a furnizat-o acestă ediție a studiului a fost să constat că mare parte a proprietarilor şi managerilor de afaceri de familie din România, indiferent de sectorul de activitate, sunt conştienţi de nevoia constantă de inovare (67%, în creştere de la 55% în ediţia anterioară), iar 79% dintre aceştia cred că schimbările tehnologice reprezintă principala tendinţă globală care le va modela afacerile în viitor. Acest lucru arată dinamismul afacerilor de familie din România şi agilitatea pe care o au în a ţine pasul cu piaţa şi cu noutăţile din domeniul lor de activitate”, spune Alexandru Medelean, de la PwC.
Dezvoltarea afacerii şi a portofoliului de produse reprezintă de asemenea o provocare majoră pentru tot mai mulţi antreprenori. În România şi pe plan global, circa un sfert dintre respondenţi (23% şi respectiv 25%) menţionează acest aspect, în creştere faţă de ediţia precedentă a studiului (6% în România, 10% global). Avansul este şi mai accentuat în cazul antreprenorilor din Europa de Est (de la 3% la 29%). Aceştia din urmă sunt preocupaţi într-o măsură apropiată (27%) şi de profitabilitatea afacerii (doar 8% în România şi 11% global). Tot la capitolul provocări sunt menționate politica guvernului şi reglementările – în viziunea a 38% dintre respondenţii din ţara noastră, în creştere de la 29% în ediţia precedent și uşor peste procentul de 33% la nivel global dar sub cel est-european de 48%.
Pentru următorii cinci ani, circa unul din doi respondenţi din ţara noastră include în lista provocărilor instabilitatea politică (53%), retenţia angajaţilor cheie (51%) sau nevoia de tehnologie nouă (46%). Aproximativ o treime dintre afacerile de familie (30% în România, 36% global) consideră planificarea succesiunii drept o provocare pentru următorii cinci ani. Doar 2% din respondenţii din ţara noastră percep conflictele între membrii familiei drept o ameninţare, față de 11% la nivel global.
Mihai Anița
Profesionalizarea afacerii înseamnă totodată şi profesionalizarea raporturilor familiei cu businessul, spre exemplu prin adoptarea unor documente fundamentale pentru afacerile de familie, aşa cum este «Constituţia Familiei». Nu foarte mulţi lideri de afaceri de familie ştiu că, spre exemplu, constituţia de familie sau consiliul de familie reprezintă proceduri pentru soluţionarea confl ictelor care trebuie fundamentate din punct de vedere juridic şi nu trebuie să rămână la stadiul de întâlniri şi discuţii mai mult sau mai puţin formale între membrii familiei
Mihai Aniţa, PwC România
Planificarea succesiunii
Procentul exporturilor în totalul vânzărilor afacerilor de familie din România rămâne mic (16%, faţă de 15% în ediţia precedentă a studiului), comparativ cu cel înregistrat la nivel global (25%). Însă proprietarii şi directorii executivi se aşteaptă la dublarea acestui procent în următorii cinci ani, până la 29%, mai mare decât cea previzionată în ediţia anterioară (26%). Pe plan global, companiile anticipează creşterea procentului mediu al vânzărilor în străinătate până la 32% din cifra de afaceri (față de 30% în ediția anterioară). În prezent, 72% dintre afacerile de familie din România au activităţi de export, uşor peste procentul la nivel global (68%). Doar 2% se adresează în exclusivitate pieţelor externe (acelaşi procent la nivel global). În ceea ce priveşte apetitul pentru vânzări internaţionale viitoare, respondenţii din ţara noastră sunt mai hotărâţi decât omologii lor la nivel global: nu mai puţin de 90% se aşteaptă să exporte în următorii cinci ani, faţă de 76% la nivel global. Întrebaţi care sunt ţările sau regiunile în care se aşteaptă să înregistreze cea mai mare creştere a vânzărilor în următorii cinci ani, afacerile de familie din România menţionează preponderent ţări din Europa (90%, în creştere de la 69% în ediţia precedentă), în special parteneri comerciali tradiţionali: Ungaria 12%, Germania, Rusia şi Italia câte 10%. La nivel global, cei mai mulţi dintre respondenţi (42%) menţionează Europa ca fiind regiunea din care aşteaptă cea mai mare creştere a exporturilor, urmată de Asia Pacific 35% (regiunenominalizată de 7% din afacerile de familie din România) şi Americile 34% (menţionate de 2% dintre respondenţii din ţara noastră).
Mediul antreprenorial din România a ajuns în cel mai important moment din istoria de 25 de ani a capitalismului românesc – pregătirea succesiunii. Fondatorii trebuie să decidă dacă păstrează businessul în familie sau dacă îl vând. Comparativ cu ţări dezvoltate, în care afacerile de familie se află și la al cincilea schimb de generații, antreprenorii noștri au mai puţină experienţă în acest proces.
În acest moment, oamenii de afaceri autohtoni nu mai sunt aşa de interesați să vândă sau să-și listeze businessurile – doar 11% optează pentru această variantă, comparativ cu 23% în ediţia precedentă – în condițiile în care procentul global a crescut uşor de la 17% la 20%. Aproape jumătate (48%) dintre afacerile de familie din România plănuiesc să transfere atât proprietatea, cât şi conducerea organizaţiei către generaţia următoare, procent mai ridicat decât cel global de 40%, dar în uşoară scădere faţă de ediţia precedentă (52%). Poate din cauza îngrijorării că noua generaţie nu va dori să se implice în management sau pentru că ar putea să nu fie pregătită la timp pentru preluare, aproape o treime dintre respondenţi (31% în România, 32% global) se gândesc la transmiterea proprietăţii către noua generaţie, dar la angajarea unui management profesionist din afara companiei. Procentele sunt în creştere faţă de ediţia anterioară a studiului (19% în România, 25% global).
Un plan de succesiune eficient trebuie pregătit şi implementat cu mai mulţi ani înainte de momentul transferului efectiv. În realizarea acestui plan trebuie implicaţi deopotrivă proprietarul/fondatorul afacerii, familia, dar şi managementul companiei. Printr-o abordare potrivită a succesiunii, concretizată într-un plan coerent de transfer al afacerii, antreprenorii pot evita costuri importante, atât material, cât şi pe plan personal, iar afacerea poate prospera în continuare. 39% dintre respondenţii din ţara noastră afirmă că au un plan de succesiune pentru anumite posturi-cheie de conducere, însă în doar 13% dintre cazuri aceste planuri sunt solide şi documentate, procent uşor mai mare decât cel înregistrat în Europa de Est (8%). Pe plan global, puţin peste jumătate (53%) dintre afacerile de familie au proceduri de planificare a succesiunii pentru unele funcţii de management. Cu toate acestea, numai 16% dintre proprietarii şi directorii executivi intervievaţi declară că au implementat un plan robust şi detaliat.
Afaceri de familie
În cazul celor care decid să transfere atât proprietatea, cât şi managementul către noua generaţie, un rol foarte important îl joacă pregătirea succesorilor, atât cea academică cât şi experienţa practică, de exemplu implicarea directă în afacere. „Mi-a făcut plăcere să descopăr calitatea deosebită a unei părţi importante din noua generaţie de proprietari de afaceri de familie, tineri care fie că au făcut studii în afara ţării, sau în România, sunt foarte bine pregătiţi, sunt foarte dornici să înveţe, dar au şi curiozitate şi dorinţa de a se afirma pe cont propriu înainte de a prelua afacerile familiei. Aş spune că multe dintre afacerile de familie din România vor rămâne pe mâini bune la momentul transferului controlului către noua generaţie”, dă asigurări Alexandru Medelean, de la PwC. Cu toate acestea, noua generație are cu siguranță nevoie de o expunere mai intensă la realitatea mediului de afaceri local. De aceea, este de recomandat ca părinţii, fondatorii afacerii, să le dea ocazia de a se implica direct şi fără menajamente, lăsându-i să dobândească propriile experienţe, succese şi eşecuri, aşa cum şi ei au făcut-o la rândul lor, spune consultanții de la PwC. 93% dintre afacerile de familie din România au membri ai familiei care lucrează în companie pe poziţii de management, în creştere de la 84% în ediţia precedentă, procent similar cu cel înregistrat la nivel global, dar mult superior celui din Europa de Est (68%). Față de ediția anterioară a studiului, se remarcă însă o scădere importantă a procentului afacerilor în care membrii familiei care nu lucrează în organizaţie deţin acţiuni, deci beneficiază de „roadele” afacerii – doar 18%, în scădere de la 39% în ediţia anterioară, cu mult sub procentul înregistrat la nivel global de 48%.
Referindu-se la următoarea generaţie, oamenii de afaceri afirmă că exponenţii acesteia sunt evaluaţi corespunzător, chiar dacă aparţin familiei și că nu sunt tratați preferențial datorită stautului lor, ba chiar că trebuie să se străduiască şi mai mult pentru a-şi demonstra competenţa în organizaţie. În patru din cinci afaceri de familie din România, membrii generaţiei următoare lucrează în companie, procent mult mai mare decât cel înregistrat la nivel global (55%) şi în Europa de Est (54%). În trei sferturi dintre cazuri, ei dețin chiar poziţii de management, un procent mult mai ridicat decât cel de la nivel global – 43%.
Schimbare de paradigmă
Schimbul de generație se suprapune peste un alt fenomen particular pieței românești, pe care Alexandru Medelean l-a numit „păcatele trecutului”, pentru că reprezintă practic scadența pentru ilegalitățile pe care le-au făcut fondatorii pentru a asigura supraviețuirea și prosperitatea businessurilor. „Mediul de business autohton a trecut în ultimii ani prin mai multe șocuri. Au fost cazuri în care proprietari de business-uri și-au pierdut viața în accidente tragice sau cazuri în care au existat condamnări în instanță. Și având în vedere că antreprenorii români conduc afacerile cu o mână de fier, fiind implicați 100% în activitățile de zi cu zi, este normal ca în lipsa acestui lider afacerile să aibă de suferit”, spune conferențiar Ioan-Alin Nistor.
Condamnarea recentă a celui mai bogat român, Ioan Niculae, la doi ani de închisoare cu executare pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD Mircea Geoană, a produs „o undă de șoc puternică în mediul de afaceri”. „Cu siguranță, toate mișcările din spațiul public, fie că vorbim despre controalele ANAF, fie că discutăm despre acțiuni ale procuraturii, au generat un moment de reflecție pentru întreaga societate”, spune Ioan-Alin Nistor, precizând că astfel de momente nu pot fi trecute cu vederea, pentru că în cele mai mjulte dintre cazuri produc un recul al afacerii de familie, dar „poate reprezenta și un moment în care generația a doua poate prelua un business”. „Tinerii antreprenori care astăzi fac pasul în lumea mare a afacerilor vin cu un bagaj de cunoștințe net superior din punct de vedere teoretic față de prima generație – mulți au studii în străinătate și chiar și cei care au studiat în România vin cu un bagaj de cunoștințe extrem de bun, pentru că majoritatea facultăților de profil și-au adaptat deja programele de studii la cerințele internaționale”, spune profesorul. La urma urmei, într-un mediu economic extrem de dinamic, puterea de adaptare a generației tinere poate fi, susțin și specialiștii de la PwC, un mare avantaj pentru succesul pe termen lung al afacerii, iar viziunea şi strategia noii generații ar putea constitui o nouă paradigmă pentru afacere.
În noua ordine economică, 85% dintre afacerile de familie din România afirmă că au cel puţin o procedură în vigoare pentru a face faţă conflictelor în familie (procent apropiat de cel global de 83%), o creştere importantă de la 71% în ediţia precedentă. Procentul este semnificativ mai mic în Europa de Est (67%). În eventualitatea apariţiei conflictelor, înţelegerile între acţionari este preferată de 49% dintre afacerile de familie, faţă de 39% în ediţia anterioară. Şi pe plan global, aceste acorduri ale acţionarilor sunt prima opţiune ca soluţie de rezolvare a conflictelor, 54% dintre respondent menţionându-le. Măsurarea şi evaluarea performanţelor (care în ediţia anterioară a ocupat primul loc) reprezintă o soluţie în opinia a 48% dintre afacerile de familie din România şi 39% la nivel global. Consiliul de familie devine o alternativă tot mai interesantă, fiind menţionat de 46% dintre respondenți, în creştere de la 32% în ediţia precedentă și față de 32% la nivel global. La nivel global, pe locul al treilea între procedurile în vigoare se află elaborarea unor măsuri pentru cazurile de incapacitate juridică şi deces (43% dintre respondenţi). Metoda nu este la fel de populară în ţara noastră, unde doar 21% dintre afacerile de familie afirmă că au implementat-o. Doar 11% dintre afacerile de familie din ţara noastră declară că au o constituţie de familie, faţă de 22% pe plan global. Medierea de către un terţ a conflictelor de familie nu-şi dovedeşte utilitatea în ţara noastră – rata celor care o folosesc a scăzut de la 26% în ediţia precedentă la 7%, mult sub valoarea înregistrată la nivel global de 27%.
Alt fel de businessuri
Afacerile de familie din România sunt conştiente de rolul important pe care îl joacă în economie, considerând că deţin anumite avantaje-cheie, precum viteza procesului decizional, spiritul antreprenorial, măsurarea succesului dincolo de creştere şi profit, precum şi asumarea riscurilor. Marea majoritate (93%) a celor intervievaţi declară că procesul decizional este în general mai simplu şi mai rapid, cu mult peste față de cele 69 de procente care cred același lucru la nivel global. În perioade de criză, afacerile de familie își asumă mai multe riscuri decât celelalte tipuri de companii. 70% dintre respondenţii din ţara noastră sunt de acord cu această trăsătură definitorie, procent în creştere faţă de ediţia precedentă (52%) şi aproape dublu faţă de cel înregistrat la nivel global (38%). În aceeaşi idee a adaptării continue pentru asigurarea succesului pe termen lung, două treimi (67%) dintre respondenţii din România sunt de părere că afacerile de familie au capacitatea să se reinventeze cu fiecare nouă generaţie. Marea majoritate a afacerilor de familie din România (89%, în creştere de la 71% în ediţia anterioară) consideră că acestea aduc stabilitate economiei. Rolul de generator de stabilitate economică este evidenţiat într-o mai mică măsură în percepţia respondenţilor la nivel global (73%). De asemenea, aproape trei sferturi (72%) dintre cei intervievaţi în ţara noastră recunosc rolul important al afacerilor de familie în crearea de noi locuri de muncă.
Ionuț Simion
Soliditatea afacerilor de familie şi competitivitatea acestora ar trebui să fi e permanent printre priorităţile autorităţilor. Statul poate contribui la crearea unui mediu de afaceri sănătos şi dinamic, stimulând în acelaşi timp dezvoltarea spiritului antreprenorial în România prin sistemul de învăţământ.
Ionuţ Simion, Partener, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă Fiscală pentru Antreprenori şi Afaceri de Familie, PwC România
Obiect de studiu
Prima catedră privată de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Catedra PwC Antreprenoriat și Afaceri de Familie, a fost lansată în 26 martie 2013 în cadrul evenimentului Raport asupra Antreprenorului Român. Catedra funcționează în cadrul Departamentului de Business și reunește atât cadre didactice, cât și experți din mediul privat, activitatea ei fiind susținută de compania PwC Romania. „Catedra PwC Antreprenoriat și afaceri de familie a consolidat acest lucru și a deschis noi oportunități pentru ca specialiști din mediul privat să se implice direct în educația viitorilor antreprenori sau manageri”, spune conferențiar universitar doctor Ioan Alin Nistor, decan al Facultății de Business. Catedra organizează conferințe și cursuri deschise, susținute de specialiști din cadrul PwC Romania și din alte compani; prezintă studenților spre dezbatere studii/analize importante realizate de catre PwC (PwC Family Business Survey, PwC Global CEO Survey) sau alți operatori importanți din economie; dezvoltă activități de studiu și cercetare legate de problematica afacerilor de familie; introduce în planurile de învățământ ale specializărilor Facultății de Business a unor teme legate de Afaceri de Familie. „Știm că este un deficit între pregătirea academică a studenților și ceea ce își doresc angajatorii. Membrii catedrei doresc ca prin activitățile propuse, să creeze sinergii care să reducă acest deficit”, explică lector universitar doctor Dragoș Păun, Co-director al Catedrei PwC Antreprenoriat și Afaceri de Familie.
Un job non-stop. Povestea Alexandrei Copos.
[button link=”http://revistasinteza.ro/romania-next-generation/2″ size=”small” icon=”search-plus” color=”orange”]Citește pe pagina următoare[/button]
