Rectorul Universității Tehnice din Cluj, despre economia Transilvaniei în pandemie: ”Dacă astăzi Clujul dar și alte localități din regiune sunt în această poziție privilegiată, în raport cu alte localități din România, acest fapt se datorează în mare parte și Universității Tehnice”


Distribuie articolul

În 2020, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) celebrează 100 de ani de învățământ tehnic românesc. Este anul în care pandemia a închis ușile amfiteatrelor și a înghețat multe proiecte. Dar n-a oprit totul. Studenții continuă să învețe, participă la activități didactice on-line, iar cei nevoiți să rămână în Cluj sunt cazați în căminele UTCN, cu respectarea condițiilor epidemiologice care permit acest lucru.

Universitatea numără astăzi peste 20.000 de studenţi împărțiți pe cele trei trepte de educaţie – licenţă, master şi doctorat -, în jur de 910 de cadre didactice titulare, alături de alți 700 de angajați, personal didactic auxiliar și nedidactic. Universitatea Tehnică are filiale în aproape toate reşedinţele de judeţ din Transilvania. Coordonează Centrul Universitar Nord din Baia Mare, cu trei facultăți, și are extensii universitare în Alba Iulia, Bistrița, Satu Mare și Zalău. Este o comunitate care cuprinde aproape toată Transilvania și influențează economia și viața în această parte de lume. Se spune că datorită ei, Clujul dar și alte localități din regiune au devenit poli de dezvoltare economică și atracție pentru forța de muncă tânără, calificată.

La începutul anilor ’90, foarte puțini mai voiau să se facă ingineri. Universitățile tehnice erau în cădere liberă. Industria dispăruse, cei care mai erau încă pregătiți în domeniu plecau în străinătate. Acum, Clujul și alte orașe din Transilvania trăiesc o înflorire economică, invidiată chiar de restul țării. Orașe mici, destinate declinului, precum Sebeșul sau Blajul, au acum șomaj aproape zero. În plină pandemie, când din toate părțile sosesc vești despre concedieri, companiile din Cluj mai fac angajări. Cum se explică acest lucru? Într-un studiu de caz, de unde am porni?

În interviul care urmează, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca ne explică mecanismul de relansare a învățământului tehnic clujean, considerând că aici a putut fi nucleul care a declanșat fenomenul.

Prof. univ. dr. ing. Vasile Țopa, rector UTCN

Domnule rector în această situație, mai ales acum, în pandemie, s-a putut vedea efectul universității în regiune, în zonă, efect economic, social. Vorbiţi-ne puţin despre acest lucru. Cum contribuie aceste extensii ale dumneavoastră sau această universitate cu care aţi fuzionat la dezvoltarea regiunii şi a zonei, pentru că până la urmă aici trebuie să ajungem, la efectul pe care universitatea îl produce în societate?

Indiscutabil, înființarea după revoluție a extensiilor Universităţii Tehnice în orașele reşedinţe de judeţ din Transilvania, a însemnat pentru întreaga comunitate sprijinul așteptat și dorit, atât de necesar pentru revigorarea și dezvoltarea mediului socio-economic local și regional. Fuziunea din anul 2011 cu Universitatea Nord din Baia Mare, a marcat un alt pas important în consolidarea rolului asumat de noi în regiune, prin susținerea și promovarea excelenței academice, științifice și artistice și în zona Maramureșului. Dacă astăzi Clujul dar și alte localități din regiune sunt în această poziție privilegiată, în raport cu alte localități din România, acest fapt se datorează în mare parte și Universității Tehnice. Primul lucru pe care l-au făcut majoritatea companiilor, în stabilirea locației pentru posibilele lor investiții, a fost acela de a veni şi a discuta cu noi. S-au interesat în primul rând de calitatea forţei de muncă pe care o putem oferi prin generaţiile care sunt şi care vor veni, de competențele dobândite de absolvenții noștri prin programele de studiu derulate, de rezultatele cercetării științifice, de multe, multe altele. Se pare că i-am convins, iar rezultatul este astăzi cel pe care îl vedem și știm cu toții.

Ați putea să ne detaliați puțin fenomenul și să ne explicați care a fost secretul dezvoltării IT-ului în Cluj? Orașul nostru este în diverse topuri ale ritmului de dezvoltare, apare ca fiind cel mai atractiv oraș din România, cu un nivel al calității vieții ridicat. Un rol important, știm noi, l-a avut IT-ul. Dar cum s-au întâmplat lucrurile?

Într-adevăr, Clujul a ajuns astăzi a fi considerat un oraş-magnet, cred că acesta este cuvântul cel mai potrivit, ceea ce se vede foarte mult prin dezvoltarea orașului, a regiunii şi prin atractivitatea pe care o are în rândul tinerilor. Profilul orașului, potențialul și capacitatea de inovare a comunității locale, dar și politicile publice pentru creșterea calității vieții mențin Clujul atractiv și competitiv. Această calitate ridicată a vieții este asigurată în principal de dinamica investițiilor, a salariilor bine plătite, dar și de nivelul ridicat al serviciilor publice oferite cetățenilor. Da, Clujul a crescut foarte, foarte mult în zona de IT, de înalte tehnologii, de smart specialization. Universitatea Tehnică a oferit în mod constant sprijin competent studenților și partenerilor săi, asigurând un proces educațional și de cercetare științifică de înaltă calitate și profesionalism, contribuind astfel decisiv la dinamica extraordinară a acestor domenii de vârf, atât pe plan local, cât și regional.

Lucrările studenților Facultății de Arhitectură din cadrul UTCN | Foto: Vakarcs Loránd

Lucrările studenților Facultății de Arhitectură din cadrul UTCN | Foto: Vakarcs Loránd

Domnule rector, despre acest lucru este foarte important să ne explicați, luați-o ca pe un studiu de caz, poate servi drept exemplu. Cum v-aţi dat seama, cum aţi intuit harta forţei de muncă la nivel european, la nivel mondial şi cum ați decis „aici putem apăsa pe buton, noi aici ne putem face un loc și un renume”? Poate fi util pentru alte universități, orașe?

Practic acest lucru a venit oarecum natural. În primul rând am menținut o legătură permanentă cu absolvenții noștri. Acest lucru ne-a ajutat să evaluăm și să înțelegem impactul proceselor care s-au declanșat imediat după revoluție. Industria locală, regională și de fapt în mare parte și cea națională a intrat în colaps. Mulți, foarte mulți ingineri au plecat atunci din țară. Statisticile vorbesc de aproximativ 200.000. Urmărind evoluția absolvenților noștri, s-a constatat faptul că mare parte dintre cei plecați din țară au reușit în diverse companii din întreaga lume, în domenii extrem de variate, IT-ului fiind doar unul dintre acestea. Oarecumva ei au fost, să zic aşa, fermentul care a declanşat în noi, aici acasă, coagularea tuturor resurselor în a dezvolta în primul rând aceste domenii căutate, dar și altele conexe, de viitor. Există însă şi o altă zonă din care trebuie să recunosc că am încercat să ne inspirăm în adoptarea celor mai bune practici și strategii de dezvoltare. Este vorba despre colaborările internaţionale pe care universitatea le-a derulat imediat după revoluție. Au fost identificate, în decursul anilor, domeniile cu potențial de dezvoltare, programele de studiu de interes și atractivitate oferite de universitățile partenere mediului lor economic, de cercetare și inovare, domenii în general de nişă cu impact și efect major de multiplicare. O parte dintre aceste specializări au fost implementate și dezvoltate și la noi în universitate. Încet-încet, companiile, mai mari sau mai mici, care au început activități economice și de producție în România au înțeles un lucru pe care l-au ignorat foarte mult timp. România poate oferi mult mai mult decât o mână de lucru ieftină care să lucreze în regim de outsourcing. Avem tineri extrem de inteligenți, inventivi, cu o mare putere de muncă, plini de entuziasm și care pot face cu mare succes activități de concepție și inovare. Au apărut și la noi centre de cercetare, firme de dezvoltare, produse și servicii. Clujul cred că este și din acest punct de vedere un model demn de urmat. Nu v-ascund că deja avem o strategie şi pentru anii care vin şi suntem hotărâţi să mergem pe acest drum, pentru că este categoric cel prin care vom reuşi, vom reuşi să ne arătăm şi mai mult, de fapt, valoarea pe care o are corpul academic şi nivelul ridicat al studenţilor noștri. Trebuie să profităm de acest moment prielnic de dezvoltare la nivel local și regional, chiar dacă discuția noastră are loc în plină pandemie de COVID-19. Acum, mai mult ca niciodată trebuie să privim spre viitor, încercând să consolidăm evoluțiile pozitive din ultimii ani și să transformăm tendințele viitorului în oportunități de progres, dezvoltare și succes. Tot aşa, am să vă spun un lucru care s-a întâmplat de fapt în cei 30 de ani de la revoluţie. Dacă după ’90 într-adevăr a fost o cădere a masivă şi a interesului candidaţilor pentru inginerie…

Tocmai picase industria…

Da, a fost o perioadă foarte, foarte grea, o perioadă de căutări, o perioadă peste care am trecut cu dificultate, ţinând cont că nu mai exista aproape deloc apetenţa elevilor în a veni spre inginerie. Încet-încet lucrurile au început să revină în matcă, să revină la normalitate. În ultimii ani, a existat o creștere vizibilă a interesului copiilor spre domeniile de high tech şi nu numai, lucru certificat prin creșterea numărului de candidați înscriși la examenele de admitere, chiar și în situația scăderii demografice. Trebuie remarcat un alt fapt îmbucurător. Creșterea numerică a candidaților este însoțită și de o ușoară îmbunătățire a nivelului de pregătire a celor admiși la studiile universitare, ceea ce indică o atractivitate sporită a generației de azi spre tehnologiile viitorului, spre ingineria dedicată, specializările smart, digital și green.

Cum s-au adaptat cadrele didactice, ați avut strategii în acest sens, programe speciale? Erau cadre didactice venite din comunism, destul de departe de zona tehnologiei smart şi totuşi, au ajuns să pregătească oameni capabili pentru piaţa actuală. Cum s-a făcut transferul acesta de informaţii, cadrele didactice au putut ţine pasul?

Unele cadre didactice n-au reușit să țină pasul schimbărilor produse imediat după revoluție, dar cei mai mulți dintre cei aflați în activitate în aceea perioadă prin pasiune, muncă și entuziasm au surmontat barierele care au existat. A fost o generaţie foarte, foarte dornică să învețe lucruri noi, dar și să aplice cunoştinţele pe care deja le avea, atât în plan didactic, cât și în cercetarea științifică. S-a creat o emulaţie, mai ales în zona personalului tânăr şi nu numai, pentru că ştiţi cum e: lucrurile au început să se dezvolte în mod organic. Mulți au beneficiat de burse de perfecționare în străinătate la universități de prestigiu din întreaga lume. Unii s-au întors în țară, alții nu. Cei care au revenit în universitate au revenit cu o și mai mare ambiție și dorință în a pune umărul la ridicarea ștachetei și aici, la noi. Eu sunt unul dintre cei care am beneficiat de mai multe burse de studiu și stagii de cercetare, în diverse instituții de prestigiu din Anglia, Belgia, Germania, Italia, Grecia, Olanda, Spania etc. M-am reîntors și am încercat să implementez și să aplic ceea ce am văzut și am învățat pe unde am fost. La fel ca mine au fost mulți, mulți alți colegi. Rezultatele cred că se văd azi, dar și în anii care vor veni. Categoric mai avem încă mult de lucru. Dacă ne uităm la vârsta medie din UTCN, constatăm că aceasta a scăzut foarte mult în ultimii ani, ceea ce probabil va accelera și mai mult adaptarea proceselor instituționale insuficient modernizate până în prezent și alinierea lor la cele mai înalte standarde.

Schimbarea nu s-a produs numai în nucleul de la Cluj…

Da, este vorba de efectul de multiplicare apărut în toată regiunea deservită de UTCN, respectiv în Transilvania și Maramureș. Uitaţi-vă cât de mult au crescut în ultimii ani orașe precum Sebeş, Blaj sau Zalău, și asta nu din cauza IT-ului. Dezvoltarea lor este efectul unor investiții industriale majore, realizate de companii multinaționale prestigioase. Resursa umană necesară funcționării acestora este asigurată în mare parte de inginerii formați la noi. Voi încerca să menționez doar câteva dintre aceste investiții edificate în ultimii ani. Emerson și Bosch la Cluj, Star Transmission (Mercedes) la Sebeș, Tenaris și Michelin la Zalău, Leoni la Bistrița, Bosch la Blaj, Universal Alloy Corporation (Boeing și Airbus Bosch) la Dumbrăvița, Zöllner și Electrolux la Satu Mare și multe, multe altele. Iată că nu doar IT-ul s-a dezvoltat.

Patrimoniul UTCN – clădirile de pe Bulevardul Muncii, cele care asigură infrastructura de funcționare a trei dintre facultățile universității. În centrul imaginii, noul centru de cercetare UTCN | Foto: Vakarcs Loránd

Universitatea Tehnică este orientată și spre cercetare?

Categoric. Cercetarea reprezintă, alături de educaţie, principala prioritate a Universităţii Tehnice. De altfel, încă din anul 2011 instituția noastră a fost recunoscută ca fiind o „Universitate de Cercetare Avansată și Educație”, fiind plasată între primele douăsprezece universități din țară, conform Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 5262 din 5.09.2011, privind clasificarea universitaților acreditate din sistemul național de învațământ. În toate cele 12 facultăţi ale universităţii fiinţează 88 de structuri de cercetare, de la colective, grupuri şi laboratoare, până la centre şi platforme de cercetare acreditate național. Pare mult, dar am să vă explic şi de ce: practic în cadrul aceluiaşi departament pot exista mai multe grupuri de cercetare, fiecare pe domeniul său de interes. Astfel încât există departamente cu două sau mai multe asemenea structuri de cercetare, dar asta nu înseamnă că ele nu interacţionează, nu lucrează ca un tot unitar. Performanţa ancorată în perspectiva mediului socio–economic, vizibilitatea şi cooperarea internaţională, precum şi noutatea ştiinţifică şi interdisciplinaritatea sunt câteva dintre caracteristicile mediului de cercetare din universitate.

Aceste centre de cercetare sunt distribuite și în extensii? Cu ce fonduri și care sunt tematicile cercetării?

Nu, sunt doar la Cluj şi Baia Mare. Legat de fondurile care susțin activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare avem în vedere trei surse principale de finanţare, respectiv fonduri obținute în urma unor competiții internaționale organizate de instituții din spațiul UE sau alte entități similare din întreaga lume, prin competiții naționale cu fonduri de la bugetul de stat, și nu în ultimul rând prin contracte directe de cercetare derulate cu parteneri industriali din țară sau străinătate. Insist foarte mult şi împing cumva lucrurile punând presiune pe colegii mei, în sensul evident pozitiv, pe accesarea fondurilor din proiecte de cercetare obținute prin competiții internaţionale, în parteneriat cu companii și consorţii puternice. Dacă ne uităm doar la proiectele de cercetare de tip Orizont 2020, obținute prin competiție internațională, la nivel naţional, Universitatea Tehnică se situează pe poziţia a doua ca număr de participări, fiind prezentă în 26 astfel de contracte, contracte în care suntem fie coordonatori, fie parteneri. Ca sumă totală atrasă tot prin acest tip de proiecte, până în acest moment, ne situăm de asemenea pe poziţia a doua, după Universitatea Politehnică din București, sumele atrase fiind în jur de 6,5 milioane de euro. Legat de tematica activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare, colectivele de cercetare se bucură de libertatea de a-şi alege direcțiile de acțiune, dar instituţional pentru a susţine viziunea Universităţii Tehnice, în a deveni pol de excelenţă în câteva domenii de cercetare, încurajăm în primul rând acele domenii multidisciplinare, reflectate în tendinţele actuale, precum: tehnologia informaţiei şi comunicaţiei, spațiu și securitate; materiale avansate, produse şi procese avansate; sănătate; energie, mediu și schimbări climatice. Aceste domenii prioritare asigură universităţii menţinerea expertizei tehnologice şi integrarea cercetării de excelenţă în sfera economică. Domeniile multidisciplinare menţionate concură la realizarea de noi tehnologii şi inovaţii, de parteneriate puternice de cercetare naţionale şi internaţionale, precum și de plus valoare pentru societate.

Lucrare din cadrul laboratoarelor de cercetare UTCN (Departamentul de Mecatronică și Dinamica Mașinilor). Începând cu anul 2011 Universitatea Tehnică a fost recunoscută ca fiind o „Universitate de Cercetare Avansată și Educație” | Foto: Vakarcs Loránd

Acest lucru se răsfrânge în economie, în renumele universității?

Categoric că da. Nu trebuie să ne uităm decât la exploziva dezvoltare economică a Clujului, dar și a reședințelor de județ din zona Transilvaniei, și nu numai, în care Universitatea Tehnică este prezentă. Rolul nostru în acest sens este evident. Vizibilitatea și atractivitatea universităţii au crescut în mod semnificativ în ultimii ani, ca rod al implicării în mod constant în proiecte de cercetare internaționale și naționale de anvergură. Rezultatele obținute s-au concretizat prin zeci de brevete internaționale și naționale și premii de excelență obținute la târguri și expoziții prestigioase de inventică, prototipuri sau produse implementate în producție, sute de articole științifice publicate în jurnale de prestigiu de pe întreg mapamondul, prin participarea colegilor mei ca și keynote speak-eri la conferințe științifice de nivel mondial etc. Dacă privim rezultatele cercetării prin prisma fondurilor atrase, acestea ne-au ajutat să reinvestim şi să dezvoltăm în mod continuu, infrastructura de cercetare, baza materială şi laboratoarele de care dispunem. Astfel, Universitatea Tehnică a reuşit în ultimii ani să pătrundă în rankinguri internaţionale prestigioase, precum Times, QS Ranking sau Scimago. Sigur că acest lucru se datorează în mare măsură, și acestor rezultate remarcabile obţinute în planul cercetării, dezvoltării şi inovării, rezultate cu vizibilitate la nivel internaţional. Sigur că încă sunt unii care spun: „Da’ sunteţi numai în primii 600, sau în primii 800 la nivel mondial”. Sunt domenii în care, din punctul meu de vedere, suntem poziționați extrem de bine, raportat la nivelul bugetului anual alocat cercetării științifice din România. În alte domenii mai avem multe de făcut, pentru a accede și progresa în aceste rankinguri de elită. Nădăjduiesc însă că, prin efortul întregului corp academic din universitate vom reuși să ne poziţionăm şi mai bine, în anii care vin, în cât mai multe domenii și clasamente. Am încredere în potenţialul colegilor mei, în potenţialul grupurilor de cercetare şi a tinerilor care vin alături de noi.

Lucrare din cadrul laboratoarelor de cercetare UTCN (Departamentul de Mecatronică și Dinamica Mașinilor). Începând cu anul 2011 Universitatea Tehnică a fost recunoscută ca fiind o „Universitate de Cercetare Avansată și Educație” | Foto: Vakarcs Loránd

Domnule rector, statul român are nişte domenii prioritare în care vrea să avanseze, să producă cercetare? Pe acele teme sunt cooptate și companiile, firmele?

Există inițiative, dar prea puține. Sper ca Programele Operaționale Regionale, de Competivitate, dar și cele de Capital Uman aflate în derulare sau în faza de lansare pentru următorul exercițiu financiar al UE să amplifice gradul de participare a companiilor și firmelor noastre în activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile de specializare inteligentă, în sprijinul asigurării competitivității economice a României. Universitatea Tehnică este dornică să susțină și să participe activ la acest proces.

Proiecte de cercetare instituționale de anvergură, aţi dori să le nominalizaţi pe câteva?

În ultimii ani au fost demarate, finalizate sau sunt încă în curs de implementare numeroase proiecte de cercetare instituționale de anvergură care au avut, sau au drept scop creșterea calității resursei umane implicată în activitatea de cercetare, dezvoltarea infrastructurii de cercetare-inovare, precum și creșterea vizibilității internaționale. Dintre realizările de anvergură în acest plan, aș aminti doar ultimele trei proiecte instituționale câștigate și aflate în implementare. Primul este un proiect finanțat din fonduri structurale, în valoare de aproximativ un milion de euro, care are drept scop crearea unui Cloud propriu al universității destinat susținerii activității de cercetare, denumit „Cloud Cercetare UTCN – CLOUDUT”. Acest Cloud va asigura resursele hardware necesare pentru aplicaţiile și programele mari consumatoare de resurse de calcul.

Suntem în faza de achiziţie a Cloud-ului, și sperăm ca la începutul anului viitor întregul sistem să fie operațional. „Susținerea excelenței în cercetarea din domeniul nanotehnologiilor și materialelor avansate – ExNanoMat” este un alt proiect major instituțional aflat în implementare. Derulat sub umbrela Programului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare PNCDI III, cu o valoare de finanțare de 1,3 milioane de euro, proiectul își propune dezvoltarea în cadrul universității a unui pol de excelență și interdisciplinaritate în domeniul eco-nanotehnologiilor și al materialelor avansate, prin unirea într-un concept unitar nou a celor mai bune resurse umane și infrastructuri de cercetare. Prin acest proiect, printre altele, s-a asigurat resursa financiară care a permis accesul întregii comunități academice din universitate, la cele mai performante baze de date, platforme fulltext, baze bibliografice și/sau bibliometrice, suport indispensabil în activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare de nivel. Ultimul proiect instituțional la care aș face referire este cel de „Excelență Științifică și Specializare Inteligentă prin crearea unui Centru Suport dedicat facilitării accesului entităților publice și private la proiecte/competiții CDI – CeS-UTCN”. Această nouă structură va contribui la întărirea capacității administrative a Universității Tehnice, de dezvoltare a excelenței, de consolidare a cercetării și inovării, asigurând suportul profesional necesar ca entitățile de cercetare din universitate (dar nu limitativ) să participe la competiții internaționale, în special în cadrul programului de finanțare Orizont 2020 și să depună aplicații/proiecte în cadrul competițiilor organizate la nivel european și mondial, în domenii de larg interes de tip specializare inteligentă. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Competitivitate, axa prioritară 1, „Centre suport – Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului cadru ORIZONT 2020 al UE și alte programe CDI internaționale” și are o valoarea de 475.000 de euro.

În colaborare cu mediul industrial aveți proiecte?

Evident colaborarea cu mediul industrial național și internațional, reprezintă o preocupare majoră a universității, în dorința de a fi cât mai aproape de preocupările, solicitările și nevoile acestora. Dacă ne referim numai la anul 2020, avem în derulare aproximativ 100 de contracte încheiate cu parteneri industriali din țară, dar și cu 10 companii de prestigiu din străinătate. Proiectele cu partenerii industriali abordează teme din domenii de vârf, fiind derulate prin activități comune de cercetare, inovare, transfer tehnologic și consultanță. Dacă este să aleg un singur exemplu, din acest tip de colaborări, aș menționa, ca un exemplu de bune practici, cu rezultate remarcabile, cea derulată cu compania Volkswagen din Germania. Este din zona automotive, zona de autovehicule inteligente, în care contribuţia colegilor mei de aici din grupul de cercetare a fost decisivă în furnizarea unor soluții inovative bazate pe noile evoluții din domeniul inteligenței artificiale, cu utilizare directă în conducerea autonomă a autovehiculelor în mediul urban. Este o temă extrem de interesantă și de mare actualitate, iar rezultatele obţinute până în prezent ne îndreptățesc să fim încrezători în privința viitoarelor colaborări și cu alți parteneri industriali din acest domeniu.

Vorbim de contribuția inovaţiei la evoluţia societăţii. Aţi vrea să dezvoltaţi un pic?

Am să vă spun o scurtă întâmplare, petrecută acum mai bine de 16 ani. Înainte de a ajunge rector, am fost timp de 8 ani de zile directorul Oficiului de Relaţii Internaţionale la nivelul universităţii. Era perioada în care Clujul se deschidea spre investitori, iar Universitatea Tehnică era în prima linie prin implicare. Îmi aduc aminte de o discuţie cu reprezentanții uneia din marile companii care ne-au căutat atunci şi care şi-a stabilit în cele din urmă sediul aici, în Cluj, este vorba de Emerson… Au fost prezenți în universitatea noastră timp de aproape un an și jumătate, prin diverse vizite efectuate de echipe de experți care intenționau sa se convingă asupra resursei umane de care dispunem, infrastructura, preocupările noastre de cercetare și inovare în multiple domenii, de la automatică la inginerie electrică, de la mecanică la robotică… Veneau cu aceste ocazii specialişti din toată colțurile lumii din SUA, Germania, Franţa, Italia, Ungaria, pentru că această companie este de fapt un concern global. Am avut peste 25 de întâlniri în toată această perioadă şi mi-aduc aminte că, la un moment dat, am întrebat: „Dom’le, da’ totuşi de câţi oameni aveţi nevoie, că luaţi deciziile aşa de greu?” Coordonatorul acelei delegații, un domn din Cehia, mi-a răspuns: „Păi, în jur de 30 de oameni”. Ei, şi uitaţi-vă că astăzi au ajuns la aproximativ 2.700 de angajați. Până la finalizarea investiției, primii angajați ai companiei, dintre care o parte erau foști colegi din universitate, și-au început activitatea în spațiile noastre de pe B-dul Muncii. Și astăzi, spațiul utilizat a rămas în memoria generațiilor care au urmat, ca fiind sala Emerson. Chiar dacă procedurile companiei au durat, după luarea deciziei, lucrurile au evoluat în mod constant. Atunci când am fost cu una dintre delegații la locaţia unde compania primise terenul pentru investiție, din partea autorităților locale, am fost neplăcut surprins. Era dezolant. Nu mi-am putut imagina niciodată că în acel loc se va ridica o asemenea investiţie care va dinamiza și schimba multe lucruri în acest oraș, inclusiv destinul a mii de oameni. Lucrurile au venit apoi normal, firesc și logic.

În perioada aceasta, dificilă pentru întreaga lume, cum a decurs activitatea la ei și relațiile cu universitatea?

Nu știu exact cum au decurs activitățile în toate companiile din zonă, dar ceea ce știu este faptul că multe dintre ele au continuat să facă angajări, în pofida perioadei extrem de dificile. Sunt firme, care au continuat chiar și în aceste condiții, procesul de recrutare și selecție a inginerilor performanți în diverse domenii. Evident, aceste companii se gândesc… mult mai departe. Se gândesc încă de pe acum la alte investiții, care mai mult ca sigur vor veni după revenirea la normalitate. În planul colaborărilor cu noi pot să spun că nu sesizez nicio schimbare din cauza pandemiei. Construcția noastră comună își continuă drumul. Am inițiat proiecte comune noi, am pregătit viitoarele colaborări.

R.H.: Domnule rector, ne pleacă medicii, da, ne pleacă specialiştii… mai pleacă inginerii?

Așa cum am menționat și anterior, după revoluție și nu numai, a existat un exod masiv al inginerilor. Nu mai repet cauzele și motivele acestora. Sunt bine cunoscute. Pornind de la răspunsurile mele anterioare, pot afirma că, cel puțin în anumite regiuni și anumite specializări asistăm la o vizibilă diminuare a fenomenului de migraţie în rândul inginerilor, comparativ cu alte categorii ocupaționale. Poate este cea mai mare realizare a ultimilor ani, și asta pentru că resursa umană înalt calificată, este pe departe, cea mai importantă resursă de dezvoltare și progres a unei națiuni.

În acest sens aș spune că, „Viitorul este în ochii celui care privește departe”. Cred cu toată tăria că, mai mult ca niciodată, acum este momentul să ne demonstrăm forța și capacitatea ca împreună, uniți și solidari, să depășim această perioadă de extremă încercare. Trebuie să ne gândim la viitor acționând acum cu responsabilitate și luciditate.

UTCN ÎN CIFRE

STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ / FACILITĂȚI: 12 facultăți, 35 departamente, 88 centre de cercetare, 4 extensii universitare, 2 campusuri universitare, 10 cămine, 6.000 locuri de cazare, 3 cantine, 4 biblioteci, 1 editură/librărie, 2 săli de sport, 6 terenuri de sport, 1 bazin de înot
OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALIZARE: 91 de programe de licenţă, 95 de programe de masterat, 14 domenii de doctorat, 14 cursuri postuniversitare, 9 programe de licență în limbi străine, 8 programe de master în limbi străine, 360 de studenți internaționali, 400 de acorduri internaționale, cu universități din 60 de țări.

CERCETARE: 22 proiecte de cercetare HORIZON 2020, 57 contracte de ceretare naționale, 1.543 citări în SCOPUS, 919 articole indexate în SCOPUS, 28 brevete de invenție.

(date raportate la 1 octombrie 2019)

 

Mașina fără șofer

„Automated Urban Parking and Driving – UP-Drive” este un proiect finanțat prin programul de cercetare Orizont 2020 al Uniunii Europene, prin care, cu o contribuție importantă din partea cercetătorilor UTCN, s-a dezvoltat o mașină fără șofer. În cadrul proiectului, vehiculul dotat cu senzorii necesari pentru controlul digital a fost furnizat de Volkswagen; infrastructura de comunicație necesară includerii vehiculului într-un sistem de tip „cloud” pentru întreținerea și utilizarea continuă a hărții detaliate a mediului a fost dezvoltat de IBM Zurich; modulul de percepție senzorială având rolul furnizării unei descrieri 3D a mediului a fost dezvoltat de UTCN; modulul de localizare și mapare continuă a fost dezvoltat de ETH Zurich; modulul de înțelegere a scenei a fost dezvoltat de Universitatea Tehnică din Praga, iar modulul de planificare și navigare a fost dezvoltat de Volkswagen. (g4media.ro / Bogdan Stanciu)

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te