Primul an pandemic: (e)Cultură în pandemie


Distribuie articolul

Pentru a spune povestea pandemiei trebuie să încercăm să stabilim un punct de pornire, dar acest lucru nu e posibil. Cu toate că primul caz de infecţie a fost înregistrat în România în 26 februarie 2020, suntem destul de siguri că acesta este doar începutul cunoscut al pandemiei. Putem fi încrezători că vom ajunge şi la sfârşitul ei, dar, din nou, nu ştim când. În intervalul dintre aceste incertitudini, se adună datele care ne arată cât am fost şi suntem de fragili şi cum am evoluat ca să ne învingem vulnerabilităţile pe parcursul unui an sălbatic şi provocator. Să vedem cum se scrie povestea pandemiei, aşa cum se aliniază ea înţelegerii de până acum.

Text de: Ana-Maria Pop, Alexandra-Camelia Marian-Potra, Gheorghe-Gavrilă Hognogi

Decretarea stării de urgență, generată de contextul pandemic, și instituită pentru România pentru intervalul 16 martie-14 mai 2020, prin Decretele nr. 195/2020 și 240/2020, a determinat luarea unor măsuri de distanțare socială, ce au afectat și activitatea tuturor celor ce activează în sectorul cultural. Printre acestea, s-au restricționat activitățile cultural-artistice, s-au interzis activitățile cu public și chiar s-a sistat orice activitate culturală. Măsuri ușoare de relaxare, materializate prin reluarea treptată a activităților culturale din unele entități culturale, cu respectarea măsurilor de prevenție și protecție, au apărut doar în 15 mai 2020, o dată cu instalarea stării de alertă (Hotărârea nr. 24/14.05.2020).

A fi sau a nu fi online

Indiferent că vorbim de instituții de cultură sau artiști independenți, forme culturale instituționalizate sau spații creative independente, toate au avut un numitor comun pe perioada pandemiei Sars-Cov-2: adaptarea la online. A fi sau a nu fi „în online” a devenit o provocare pentru fiecare manager cultural, freelancer, artist independent sau chiar antreprenor cultural. Întrebarea, în primă fază poate retorică, declanșată de închiderea spațiilor fizice și imposibilitatea întâlnirii tête-à-tête cu publicul, a fost însoțită, mai apoi, de regândirea activității și evenimentelor culturale. Sau nu, însă cazurile au fost puține.

„Faptul că nu am mai putut realiza activități cu public a pus pe stand-by tot ce ținea de ateliere creative, intervenții artistice sau chiar și cea mai simplă inițiativă care ar fi presupus interacțiune directă. Am mutat în online cât de multe activități am putut, ghidați și de dorința de a-i ajuta pe cei afectați de situație.” ne-a mărturisit actrița Diana Buluga, manager al asociației Create.Act.Enjoy.

Artista Alexandra Mocan, cofondatoare a spațiului de artă contemporană MATCA artspace, reconfirmă aceeași necesitate de adaptare a expozițiilor găzduite:

„Starea de urgență ne-a surprins într-o perioadă în care aveam stabilit un program pentru fiecare lună din acest an, drept urmare am fost constrânși să regândim posibilitățile noastre de formulare a programului anual ce îl aveam deja prestabilit. Unele parteneriate nu s-au putut desfășura și în formatul fizic, încât anumiți artiști nu s-au simțit încrezători să călătorească, așa că a trebuit să organizăm și să comunicăm altfel derularea proiectelor ce le-am inițiat.”

Ingredientele reușitei relocării evenimentelor culturale în format digital, live și cu deschidere către publicul online țin de câteva repere: competențele digitale existente ale creatorilor culturali, canalele de social-media utilizate (de la YouTube la Facebook, Instagram sau alte canale de live-streaming), tipul de spectacol și chiar audiența dorită.

Serviciile de live-streaming livrează conținut video/audio live, fiind condiționate direct de conexiunea la internet (Wang și Chou, 2019). Chiar dacă acestea existau încă dinainte de pandemie, recursul la transmiterea unor evenimente în mediul virtual a constituit cea mai la îndemână modalitate de a păstra relația cu publicul, în primul rând datorită lipsei de costuri a platformelor de social media utilizate.

Dar ce se poate vedea la un click distanță?

Aproape orice (spectacole de dans, teatru, expoziții de artă contemporană, proiecții cinematografice, improvizații tematice, concerte de muzică, ateliere de pictură/ceramică, poetry-slam, lecturi pentru copii). Toate formele de activitate culturală s-au regăsit (și) în online, în timpi diferiți de reacție și cu difuzare în timp real. Dacă mai rapizi cu oferte culturale digitale au fost artiștii independenți (Magic Puppet, Create.Act.Enjoy, White Cuib, Ambasada, Incubart – câteva spații creative independente clujene și timișorene pe care le nominalizăm la categoria „cel mai digital spațiu creativ”), mai longevive sunt entitățile de cultură instituționalizate (teatre, opere, muzee, biblioteci) care și-au difuzat evenimentele prin transmisii live și live-streaming (Teatrul Național Cluj-Napoca). Dar nu vorbim doar de Cluj-Napoca sau Timișoara, ci de toată țara. O solidaritate culturală, unită prin live-streaming-uri, conectată digital și cât mai aproape de public.

Formatul online al evenimentelor a fost încurajat și de sursele de finanțare acordate de diferite entități finanțatoare, una din condițiile de eligibilitate fiind propunerea unor activități online (a se vedea Future Makers Soluții Coronavirus – Fundația Coca-Cola & Social Innovation Solutions, Acces Online 2020 – Ministerul Culturii, Consolidarea Antreprenoriatului Cultural și Dezvoltarea Audienței și a Publicului – Granturi SEE & norvegiene, Artist Rooms – Fundația 9 & BRD Groupe Société Générale etc.).

Putem avea cel puțin o certitudine: cine nu încearcă nu câștigă. Și da, reiterăm ideea că sectorul cultural nu este doar un sector creativ, el este și unul rezilient, cheia rezilienței fiind însuși apelul la creativitate, o creativitate activă, militantă, cu noi aptitudini de savoir-faire, fie ele și online.

Cum s-a văzut perioada de urgență prin ochii spațiilor creative independente?

Conform tipologiei de spații comunitare creative propuse de Mulas et al. (2017), majoritatea spațiilor creative activează în sectorul cultural-artistic și aparțin categoriei de spații comunitare (community spaces), entităţi destinate tuturor membrilor comunității căreia i se adresează prin promovarea unui spațiu ca emițător de activități de învățare și schimb de idei. În cadrul acestora, se desfășoară evenimente creativ-culturale, de tipul expoziții de artă, prelegeri, workshopuri, performance art etc.

Câteva precizări asociate direct spațiilor creative analizate se impun: au fost evidențiate toate spațiile creative cu activitate culturală, indiferent de categoria de spațiu pe care o reprezintă – de pildă, și Cluj-Napoca, dar și Timișoara au individualizate, dincolo de spațiile comunitare clasice (cu domeniu de activitate calat pe artele spectacolului sau arte vizuale etc.), și unele spații de coworking, unde pe lângă activitatea specifică prestată (închiriere de spațiu), sunt găzduite și evenimente culturale. O altă categorie de spații identificate a fost cea a makerspace-urilor, unde cei interesați, în baza mentoratului permanent, au acces la instrumente inovatoare de fabricație în domeniul artei digitale, roboticii, woodworking, ceramică. De asemenea, entitățile de tip accelerator identificate sunt orientate spre dezvoltarea comunității antreprenoriale locale în domeniul creativ.

Comunitatea de artiști independenți din Cluj-Napoca și Timișoara însumează 126 de locații. Atributele acestora sunt: statutul neinstituționalizat al locației (artist independent, ONG sau antreprenor cultural), deținerea unui spațiu fizic distinct (unele dintre spații găzduiesc, în funcție de capacitatea locației, și alte spații), desfășurarea unor evenimente dedicate publicului, cu o frecvență anuală dată (de la evenimente și activități zilnice la unele restrânse la câteva apariții anuale), recunoașterea lor ca spații de către membrii comunității creative și chiar de către public. Din cele un pic peste o sută de locații, pe durata perioadei de urgență, doar 41 dintre spațiile creative (25 în Cluj-Napoca, 16 în Timișoara) au consemnat activitate online prin intermediul platformelor de social media. Pentru uniformizare dar și ținând cont de predilecția organizatorilor de evenimente pentru platforma utilizată, au fost înregistrate doar evenimentele de pe platforma Facebook.

Figura 1. Distribuția evenimentelor online desfășurate în perioada de urgență, propuse de sectorul creativ independent din Cluj-Napoca și Timișoara

Figura 1. Distribuția evenimentelor online desfășurate în perioada de urgență, propuse de sectorul creativ independent din Cluj-Napoca și Timișoara

Conținutul evenimentelor promovate de entitățile independente reflectă câteva ipostaze de reziliență a acestora. Modul în care arta poate reflecta contextul social generat de pandemia Covid-19, maniera în care fiecare individ se raportează, prin trăiri, emoții, reacții, la noua realitate, a fost ilustrată și de unii operatori culturali. Asociația Centrul Cultural Clujean a lansat programul „Arta în joacă”, un program de rezidență artistică destinat mediului preuniversitar. White Cuib, galerie clujeană de artă contemporană, a dezvoltat expoziția „Jurnal de virus”, avându-i drept inițiatori pe Alina Andrei și Dan Perjovschi, cu contribuția altor artiști vizuali, care, prin intermediul unor desene, au reflectat deciziile și intervențiile unor decidenți politici, culturali dar și diferite ipostaze privind efectele acestora.

Alți artiști independenți au adus în atenția publicului noi formate de evenimente. „Povești pe canapea” sau „Miniomul de știință” au fost evenimente inițiate de Magic Puppet pentru copii, demonstrând încă o dată că teatrul de animație poate capta privirile celor mici indiferent de locația de livrare a conținutului video. Propus ca un manifest inclusiv la condițiile actuale generate de pandemie, „Teatrul de rezistență”, inițiativa companiei de teatru independent Auăleu, a adus în prim plan filmul de animație. Tot din lumea teatrului, un alt spectacol reper pentru perioada de urgență din România l-a constituit „Exeunt”, eveniment online propus de REACTOR de creație și experiment. (Re)întâlniri în izolare, o serie de interviuri cu persoane ce activează în sectorul cultural, un alt eveniment desfășurat sub egida Create.Act.Enjoy, întâlnirile online de „Parenting” propuse de Act Hub sau „Taifas cu scriitori” recomandat de asociația timișoreană AIA au completat oferta culturală a perioadei de urgență.

Sub semnul solidarității, des invocată și în discursul public al anului 2020, unii dintre gestionarii acestor spații și-au reprofilat activitatea, prin evenimente destinate întrajutorării grupurilor mai vulnerabile. Este cazul fundației Artmedia, semnatara Maratonului Solidarității, sau a tinerilor creativi de la asociația Loc în spațiu, unde Horia Traian și Gabriela Nicolae au propus mai multe evenimente de introspecție interioară, sub genericul „Totul e OK(online) cu Horia Traian”.

Alte evenimente au fost concepute de spațiile creative culturale în perioada stării de urgență sau imediat următoare, destinate unui anumit segment de public, nemenționarea acestora neștirbind din impactul sau calitatea activității prestate.

„Avem un spectacol pentru liceeni, pe care îl jucăm în școli, durează fix o oră. Spectacolul acesta l-am făcut acasă și online, în timpul carantinei, prin Zoom. De fiecare dată, jucăm live.” declară tinerii actori de la Zug.zone, companie de teatru independent din Cluj-Napoca.

„În contextul crizei care a afectat industria și ne-a luat pe toți prin surprindere, ne-am adaptat și noi și, începând cu luna iunie a anului trecut și până în decembrie, am avut în fiecare joi câte un concert transmis prin live-streaming cu trupe din Cluj, și nu numai. Acest tip de eveniment, fără public din păcate, a prins foarte bine atât trupelor care abia așteptau să urce din nou pe o scenă, cât și publicului, care putea să asculte trupa preferată de oriunde s-ar fi aflat și era semnal de net. Astfel, am creat o nouă punte între artiști – public – spațiu de evenimente/repetiții/înregistrări.” confirmă și muzicienii spațiului Music Hub.

Cine este consumatorul cultural online?

Popularitatea și costurile mici privind conexiunea de internet fac din sistemele live-streaming niște soluții foarte la îndemână pentru utilizatori. Activitățile desfășurate sincron și receptate de public în timp real au ca efect imediat o audiență, măsurată printr-un anumit număr de vizualizări. Dar, cauzalitatea alegerii unui astfel de demers nu este financiară, cu toate neajunsurile unui trai instabil, accelerat de pandemie, ci mai degrabă una de a fi aproape de semeni, de a le insufla un act cultural, acompaniată de promovarea imaginii operatorilor culturali.

„Am făcut peste 50 de evenimente online, am avut activitate, nu am stat, am oferit conținut gratuit. Noi am fost destul de rapizi, la primele evenimente am avut un reach foarte mare, pe YouTube aveam sute de persoane ce vedeau spectacolul live și aveam un reach de mii de persoane. Problema e că a durat maxim o lună, până când teatrele de stat au oferit servicii de acest gen și am ajuns la 3 vizualizări. Din acest motiv, am și întrerupt. […] Instituțiile publice aveau conținut filmat, noi aveam totul live” declară tinerii actori de la Magic Puppet.

Rezultatele recente ale sondajului de opinie publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în cadrul studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie (https://culturadatainteractiv.ro/tendinte-ale-consumului-cultural-in-pandemie/), au înregistrat tendințe scăzute ale persoanelor cu acces digital în scop cultural. Doar 11% din persoanele ce au utilizat internetul l-au accesat pentru vizitarea unor tururi virtuale găzduite de muzee, expoziții online și materiale digitizate. În ceea ce privește participarea la evenimente transmise online, pe canalele de socializare ale organizatorilor spectacolelor, doar 22% dintre respondenți au bifat această opțiune. Un procent de 20% dintre subiecți au fost interesați și de vizionarea unor spectacole înregistrate sau transmise în direct.

O dată cu relocarea evenimentelor în mediile digitale s-a schimbat și audiența. Nu a fost timp de procesat nici pentru gestionarii spațiilor culturale, nici pentru public. Lucrurile s-au desfășurat pe repede înainte. Pe de o parte, organizatorii de evenimente, deschiși spre dialog și dornici de a-și menține o audiență, au transpus evenimentele pe platformele de social media avute la îndemână, fără a mai avea răgazul necesar pentru gândirea unei strategii de filtrare a audienței. Cu toate acestea, în lumina măsurilor de relaxare apărute o dată cu perioada de alertă, asistăm la o reevaluare din partea publicului a timpului dedicat activităților culturale online și offline.

Actorii de la Magic Puppet consideră că asistăm chiar la o schimbare a opțiunilor culturale din partea populației: „Dată fiind situația în care ne aflăm, și dacă mâine s-ar redeschide spațiile, publicul nu ar veni. Am avut evenimente gratuite și lumea nu a venit”.

Aceeași opinie o împărtășește și actrița Diana Buluga:

„O parte din activitate poate fi trecută în online, dar ajungi și să te întrebi dacă publicul nu e suprasaturat. Cred că e o anumită oboseală acumulată, atât pentru artiști, cât și pentru spectatori sau participanți. Simt că a scăzut consumul de activități online pentru că, de fapt, tânjim cu toții după întâlnirea reală.”

Fără a cunoaște niște predicții privind activitatea culturală care se va dovedi a fi cea mai agreată de public, noile formate ale evenimentelor, susținute și de unele scheme de finanțare, vor continua să fie uzitate și perfecționate.

„Cu siguranță cei care reușesc să-și digitalizeze activitatea vor avea de câștigat” mărturisește Mihai Drăgan, administrator Plan Zero.

„Orice lucru bun se întâmplă pentru că există mult conținut și HD; cumva un conținut de calitate va răzbate” enunță Gabriela Nicolae și Horia Traian, administratori Loc în spațiu.

Online și/sau offline, cultura merge înainte, iar pandemia Covid-19, percepută ca un șoc socio-cultural, a împins limitele de adaptare ale sectorului creativ independent, o generație de creatori culturali mai maturi, solidari și cu resurse de creativitate nelimitate se individualizează la ora actuală, în pofida fragilității zilei de mâine.

Ana-Maria Pop este cercetător științific III în cadrul Centrului de Geografie Regională, Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Alexandra-Camelia Marian-Potra este asistent, cercetător, doctor la Departamentul Geografie al Universității de Vest din Timișoara.

Gheorghe-Gavrilă Hognogi este lector al Facultății de Geografie, Departamentul de Geografie Regională și Planificare Teritorială, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Bibliografie
Ministerul Afacerilor Interne (2020), Hotărârea nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARSCoV-2, Departamentul pentru Situații de Urgență.
Mulas V., Nedayvoda A., Zaatari G. (2017), Creative community spaces. Spaces that are transforming cities into innovation hubs, World Bank.
Președintele României (2020), Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020.
Președintele României (2020), Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, Monitorul Oficial nr. 311 din 14 aprilie 2020.
Wang C.C., Chou F.S. (2019), Audiences’ Motives for Watching Live Video Streaming, Contemporary Management Research, 15(4): 273-285.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te