Primul an de pandemie. Economia și cele mai puternice efecte


Distribuie articolul

Text de Dragoș Cabat, Managing Partner la RisCo.ro

Criza de sănătate determinată de pandemia SARS-CoV-2 a avut un impact major asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și asupra economiei în general. Restricțiile de deplasare pentru indivizi, restrângerea sau închiderea cu totul a activității firmelor și instituțiilor au avut implicații atât asupra cererii de bunuri și servicii, cât și asupra ofertei de piață. Din acest motiv, prezenta criză este diferită față de toate marile crize anterioare: ele erau determinate fie de o scădere dramatică a cererii, fie a ofertei sau a fluxurilor normale de finanțare. În actuala criză generată de pandemie, cererea și oferta au fost afectate în același timp.

Foto: Dan Bodea

Fluxurile de finanțare au fost asigurate de băncile centrale și guverne, care au folosit toate resursele avute la dispoziție pentru a asigura lichiditate piețelor, finanțarea nevoilor medicale, ajutorarea firmelor în dificultate și a persoanelor rămase fără locuri de muncă. Cu toate acestea, unele sectoare de activitate nu resimt actuala criză, ba chiar activitatea lor a avut de câștigat.

În acest articol voi trece în revistă marii perdanți și câștigători ai crizei de sănătate. Sectorul care a fost afectat negativ cel mai mult de pandemie este, desigur, HoReCa. În ultimii ani, călătoriile și cheltuielile legate de acestea au reprezentat un procent tot mai important în produsul intern brut la nivel global. Lipsa vizelor în spațiul UE, transportul facil și ieftin (în special prin apariția curselor low-cost), migrația masivă în spațiul european, împreună cu ieftinirea telecomunicațiilor și digitalizarea tot mai accentuată a serviciilor au generat o explozie a sectoarelor economice asociate călătoriilor.

Criză de sănătate a impus restricții de călătorie care au blocat practic turismul, industria hotelieră, restaurantele, transportul de călători pe toate componentele sale. În plus, au fost afectate și sectoarele conexe care țin de recreere: organizarea de evenimente culturale sau de divertisment, industria alimentară și a băuturilor etc. Activitatea multor firme private s-a redus considerabil. În consecință, angajații au fost trimiși în șomaj tehnic, deci resursele lor financiare au scăzut. Așadar, pe lângă imposibilitatea de a călători au fost afectați și de lipsa banilor, ceea ce a condus la o scădere a cererii de produse de consum și bunuri de folosință îndelungată (frigidere, mașini de spălat, autoturisme).

Consecințe în lanț. Cuvântul cheie: adaptarea

Instituțiile de cultură și-au suspendat activitatea, cu impact asupra sănătății psihice și intelectuale a indivizilor.
Închiderea sălilor de jocuri a avut un impact semnificativ asupra taxelor colectate la bugetul central și la cele locale.
Criză de sănătate și telemunca au adus schimbări importante și pe piața imobiliară. Cererea de spații de birouri și comerciale s-a prăbușit, în timp ce în domeniul construcțiilor rezidențiale se observă o mutație majoră în preferințele consumatorilor, care nu mai sunt legați de distanța față de locul de muncă și facilitățile specifice (școli, grădinițe, centre comerciale).

Astfel, în perioada următoare este clar că în unele domenii de activitate vom asista la schimbarea structurală a modelului de afaceri.

Retailul trece mult mai rapid către vânzările online, relația cetățeanului cu statul este mult mai aproape de digitalizare. Modelele de afaceri în firmele de IT, curierat, retail, servicii financiare, domeniul medical, dar și în transporturi, turism trebuie să se adapteze noilor condiții de piață.

În plus, la domeniile strategice pentru fiecare țară trebuie adăugat sectorul de farmaceutice și serviciile de sănătate, ca și infrastructura de transport de marfă. Din acest punct de vedere, România și-a arătat încă o dată limitele: cu tot efortul depus individual de unele cadre medicale, sistemul de sănătate din țara noastră s-a dovedit total nepregătit pentru criza de sănătate actuală. Lipsa de personal și investiții sunt numai o parte a problemei, iar politizarea excesivă a managementului și ingerințele administrației publice generează ineficiențe majore și lipsă de interes a participanților la sistem.

Aceleași lacune s-au văzut și în sistemul de educație: cadrele didactice în general sunt nepregătite pentru digitalizare, iar organizarea sistemului de învățământ este una dezastruoasă, ineficientă și mult prea politizată.

Cea mai importantă schimbare adusă de criza de sănătate actuală este cea pe termen lung. Structura economiei se va schimba cu o viteză mult mai mare, iar coeziunea socială dintre membrii societății va fi pusă la încercare cu putere.

Digitalizarea statului poate deveni realitate mult mai repede decât în condiții normale, dar această oportunitate se poate pierde în birocrație, lipsa de voință politică și blocaje instituționale.

Dragoș Cabat are o experiență în domeniul financiar de peste 20 de ani. A lucrat în investment banking, apoi commercial banking, ca director de sucursală, trainer, economist-șef și director de risc, în băncile Unicredit, OTP și Citi. Din 2009, administrează portalul financiar www.risco.ro. Deține un MBA din anul 1995 și a obținut titlul CFA® în anul 2000. A fost președinte, vicepreședinte sau membru al boardului CFA România în perioada 2001-2013, membru în Comitetul Indicilor al Bursei de Valori din București în perioada 2007-2014 și este membru al Consiliului de Supraveghere al Certinvest începând cu anul 2010.

„Structura economiei se va schimba cu o viteză mult mai mare, iar coeziunea socială dintre membrii societății va fi pusă la încercare cu putere.”

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te