Istoricul Yuval Noah Harari, în Financial Times: Cât de diferit va arăta lumea după coronavirus. Încrederea în știință, autorități și mass-media


Distribuie articolul

Ziarul Financial Times a publicat vineri, 20 martie, un amplu editorial al istoricului și filozofului Yuval Noah Harari, în care acesta vorbește despre actuala criză globală, probabil cea mai acută a acestei generații și care va modela lumea nu doar în următoarele luni, ci mult timp de acum înainte.

„Trebuie să acționăm rapid și decisiv. De asemenea, ar trebui să luăm în considerare consecințele pe termen lung ale acțiunilor noastre. Atunci când alegem între alternative, ar trebui să ne întrebăm nu doar cum să depășim amenințarea imediată, ci și în ce fel de lume vom locui imediat ce va trece furtuna. Da, furtuna va trece, omenirea va supraviețui, majoritatea dintre noi vom fi în viață – dar vom locui într-o lume diferită”, transmite istoricul.

Istoricul Yuval Noah Harari | Foto: Ted.com

Multe măsuri de urgență pe termen scurt vor deveni elemente pentru viață, aceasta fiind natura situațiilor de urgență, spune Yuval Noah Harari, ceea ce înseamnă că, din acest moment, procesele istorice avansează mult mai rapid.

„Deciziile care în mod normal ar putea dura ani de zile până a fi luate sunt acum adoptate în câteva ore. Tehnologiile imature și chiar periculoase sunt puse în funcțiune, deoarece riscurile de a nu face nimic sunt mai mari. Țări întregi servesc drept cobai în experimente sociale la scară largă. Ce se întâmplă când toată lumea lucrează de acasă și comunică doar la distanță? Ce se întâmplă când școlile și universitățile se mută în online? În timpuri normale, guvernele, companiile și consiliile educaționale nu ar fi de acord niciodată să efectueze astfel de experimente. Dar acestea nu sunt vremuri normale”, avertizează filozoful de origine israeliană.

Astfel, spune el, în această perioadă de criză, ne confruntăm cu două alegeri deosebit de importante. Prima este de a alege între supravegherea totalitară și responsabilizarea cetățenilor. A doua este de a alege între izolarea naționalistă și solidaritatea globală.

În argumentul său, Yuval Harari vorbește despre momentul prezent al crizei globale, o criză care obligă populația lumii să se conformeze unor anumite recomandări pentru a supraviețui, iar o metodă de a realiza asta este prin monitorizare și prin pedepsirea celor care încalcă regulile.

„Chiar dacă această supraveghere nu este o noutate, întrucât, în ultimii ani, atât guvernele cât și corporațiile au folosit tehnologii tot mai sofisticate pentru a urmări, monitoriza și manipula oamenii, cu toate acestea, dacă nu suntem atenți, epidemia ar putea să marcheze un moment hotărâtor în istoria supravegherii. Nu numai pentru că ar putea normaliza implementarea instrumentelor de supraveghere în masă în țările care au respins până acum aceste instrumente, dar, și mai mult, pentru că semnifică o tranziție dramatică de la supravegherea «la suprafață» la la cea «în detaliu»”.

Până acum, spune Harari, când degetul nostru atingea ecranul smartphone-ului și dădea click pe un link, guvernele voiau să știe pe ce a făcut click acel deget. Dar, în actuala situație de criză centrul de interes este cu totul altul. Acum, guvernele vor să știe temperatura degetului și tensiunea arterială de sub piele, detalii pe care le pot avea printr-o simplă brățară biometrică pe care poate ne vom vedea obligați, la un moment dat, să o purtăm.

Aceeași tehnologie care identifică tusea ar putea identifica și râsetele. Dacă corporațiile și guvernele încep să recolteze în masă datele noastre biometrice, ele pot ajunge să ne cunoască cu mult mai bine decât ne cunoaștem pe noi înșine și vor putea nu doar să ne prezică sentimentele, ci și să ne manipuleze sentimentele și să ne vândă orice își doresc – fie el un produs sau un politician, precizează Yuval Harari.

Acesta argumentează, mai departe, că populațiile lumii ar trebui să se bucure în egală măsură de propria intimitate și de sănătate, astfel încât epidemia de coronavirus să poată fi oprită nu prin instituirea unor regimuri de supraveghere totalitare, ci prin responsabilizarea cetățenilor. În ultimele săptămâni, câteva dintre cele mai de succes eforturi de stopare a răspândirii coronavirusului au fost implementate de Coreea de Sud, Taiwan și Singapore. Deși s-au bazat și ele pe instrumente de monitorizare, la o scară mult mai mare s-au bazat pe onestitatea cetățenilor și pe dorința comună de a coopera. O populație automotivată și bine informată este de obicei mult mai puternică și mai eficientă în situații de criză decât o populație supusă unui regim Big Brother.

„Dar, pentru a atinge un astfel de nivel de conformitate și cooperare, avem nevoie de încredere. Oamenii trebuie să aibă încredere în știință, să aibă încredere în autoritățile publice și să aibă încredere în mass-media. Din păcate, în ultimii ani, politicienii iresponsabili au subminat în mod deliberat încrederea în știință, în autoritățile publice și în mass-media”, semnalează istoricul Yuval Noah Harari.

În mod normal, încrederea, tot mai erodată în ultimii ani, nu poate fi reconstruită peste noapte. Dar acestea nu sunt timpuri normale, spune Harari, iar într-un moment de criză, mințile se pot schimba foarte rapid.

„Epidemia de coronavirus este, astfel, un test major pentru cetățeni. În zilele următoare, fiecare dintre noi ar trebui să aleagă să aibă încredere în datele științifice și în experții din domeniul asistenței medicale, în fața teoriilor conspirației și a politicienilor care își servesc propriile interese”, recomandă Yuval Harari.

Avem nevoie de un plan global

A doua alegere importantă pe care ar trebui să o luăm în considerare, consideră Yuval Harari, este legată de izolarea naționalistă versus solidaritatea globală. Atât epidemia în sine, cât și criza economică rezultată reprezintă probleme globale care pot fi rezolvate eficient doar prin cooperare la nivel mondial.

„În primul rând, pentru a câștiga bătălia împotriva virusului, trebuie să împărtășim informații la nivel global. Acesta este marele avantaj al oamenilor, față de viruși. Un coronavirus în China și un coronavirus din SUA nu pot schimba sfaturi despre cum să infecteze oamenii. Însă China poate învăța SUA multe lecții valoroase despre coronavirus și cum să le rezolve. Ceea ce un doctor italian descoperă la Milano dimineața, ar putea salva vieți în Teheran până seara. Când guvernul Regatului Unit ezită între mai multe politici, acesta poate primi sfaturi din partea coreenilor care s-au confruntat deja cu o dilemă similară în urmă cu o lună. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de un spirit de cooperare și încredere globală”, precizează istoricul.

Yuval Harari lansează, de asemenea, ideea efortului comun și ideea ca țările mai puțin afectate de epidemie să trimită personal medical în cele mai afectate regiuni ale lumii. La fel, cooperarea globală este vitală și pe plan economic. Având în vedere natura globală a economiei și a lanțurilor de aprovizionare, dacă fiecare guvern devine tot mai individualizat în luarea deciziilor, fără a ține cont de ceilalți, rezultatul se va transforma în haos și va duce la o criză tot mai profundă.

„Avem nevoie de un plan global de acțiune și avem nevoie de el rapid”, concluzionează Yuvan Noah Harari.

Din păcate, adaugă el, țările actuale cu greu se mobilizează să facă aceste lucruri. O paralizie colectivă a prins comunitatea internațională, într-un moment în care solidaritatea și unitatea sunt singurele care ar putea să ne salveze din fața unui viitor catastrofal.

„Se pare că nu există adulți în cameră. Mulți s-ar fi așteptat să vadă deja cu săptămâni în urmă o reuniune de urgență a liderilor mondiali pentru a veni cu un plan comun de acțiune. Liderii G7 au reușit să organizeze o videoconferință abia în această săptămână și nu a rezultat niciun astfel de plan. În crizele globale anterioare – cum ar fi criza financiară din 2008 și epidemia de Ebola din 2014 – SUA și-a asumat rolul de lider global. Dar actuala administrație americană a abdicat de la meseria de lider. A lăsat foarte clar să se înțeleagă că îi pasă de măreția Americii mult mai mult decât de viitorul umanității”, a subliniat istoricul Yuval Noah Harari în editorialul semnat în Financial Times.

Yuval Noah Harari este istoric, filozof și scriitor de succes, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”.
Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te