Elevii, pandemia și un altfel de jurnal de știri: „În seara zilei de 15 iulie, la ora 18.34, a avut loc primul zbor.”

Árpád Gazda transmite zilnic știri despre ce se întâmplă în România pentru o importantă agenție din Ungaria, este jurnalist. În 1989 a participat la Revoluție și a fost arestat alături de László Tőkes, la Timișoara. A lucrat la diverse publicații de limbă maghiară din România, este inițiatorul fluxului de știri MTI tradus în limba română și se ocupă de programele unei fundații cu scopuri umanitar-educative. Înainte de criza financiară, Árpád s-a mutat la Vlaha, lângă Cluj. Acolo își crește copiii, iar de la biroul cu fereastră spre sat scrie știri pentru MTI.


Distribuie articolul

}n 15 iulie 2020 însă, a transmis următoarea știre, nu pentru MTI.

În seara zilei de miercuri, 15 iulie, a avut loc primul zbor în afara cuibului. Unul dintre puii de barză a părăsit cuibul la ora 18.34 și s-a întors la câteva minute după ora 19.00. Între timp, a ratat cina pe care Leske, barza mamă, le-a servit-o celorlalți trei pui ai săi, care au rămas în cuib”.

În 14 iulie, scria: „Puii de barză care au crescut în cuibul de la Vlaha își încearcă aripile. Anul trecut, primul zbor a avut loc la 14 iulie, în urmă cu doi ani, pe 16 iulie, iar în urmă cu trei ani, părăsirea cuibului a fost înregistrată la 27 iulie. Puii se antrenează de cel puțin o săptămână, pregătindu-se cu rândul să își ia zborul de pe cuib. Dând din aripi, se ridică la un metru deasupra cuibului, apoi se lasă jos. În fiecare zi, părinții îi tot încurajează, chemându-i de pe stâlpul vecin sau de pe acoperișul vreunei case de vizavi”.

Cum a ajuns Árpád să fie observatorul berzelor din Vlaha, ne povestește chiar el.

Ne-am mutat în 2006 la Vlaha într-o casă care se afla la 50 de metri de singurul cuib de berze din sat. Am notat în fiecare an: la ce dată a sosit prima barză, la ce dată a sosit cea de a doua, câți pui au crescut în cuib. Și de multe ori am sunat un profesor de la UBB să raportez ce am observat. Am completat formulare de raportare. Așa s-a format o legătură cu cei de la Universitatea «Babeș-Bolyai». Eu am ținut în evidență berzele de la Vlaha, ei m-au ținut pe mine în evidență, că lângă cuibul din Vlaha stă cineva, care ține sub observație cuibul. Așa am ajuns să cooperăm”.

Camera web a sosit de la Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” prin profesorul biolog Szabó D. Zoltán, care între timp s-a mutat la Săvădisla, în satul vecin. Ea era instalată în anul 2016 pe un bloc din Mănăștur să observe o familie de vânturei. Site-ul a fost înființat inițial pentru vânturei de către Asociația „Apáthy István” a profesorilor de biologie de la UBB, secția maghiară.

Biologul Szabó D. Zoltán a venit cu inițiativa să fie observate berzele de la Vlaha cu camera și site-ul folosite inițial pentru vântureii din Cluj. „Eu am și calificarea de lăcătuș mecanic, mă pricep la sudat. La începutul anului 2017 am conceput împreună cu Zoltán suportul pentru camera web. Am realizat suportul în așa fel, încât să fie reglabil. Important era să reglăm în așa fel imaginea, încât să nu deranjeze intimitatea niciunui vecin, prin transmiterea unor imagini din curtea lor”, povestește Árpád Gazda acum.

În martie 2017 a început transmisia. Bineînțeles, în acele perioade în care berzele cuibăreau acolo. Sistemul a fost îmbunătățit continuu, atrăgând în proiect mai mulți prieteni voluntari, au făcut și un site nou.

Anul acesta, proiectul lor a căpătat o nouă utilitate: a fost oferit profesorilor și elevilor pentru lecțiile de biologie în timpul pandemiei.

Ideea să concepem un plan de observare a cuibului de berze prin acest site, dedicat profesorilor de biologie și elevilor care stau în fața calculatorului pe perioada pandemiei, mi-a venit gândindu-mă la faptul că exact de așa ceva ar avea nevoie. Pot să cunoască natura prin observare directă și în același timp le facem izolarea mai puțin neplăcută. Practic, le ofeream și altceva decât lecțiile obișnuite și fără să se plictisească acasă.”

Planul a fost supervizat de Grupul Milvus din Tg.-Mureș, specializați în observarea păsărilor și trimis inspectoratelor școlare. Unii profesori care au auzit de plan i-au contactat direct pe organizatori. Biologul Zoltan este specialistul care oferă consultanță de specialitate și care trage concluzii științifice din observarea cuibului, dar curiozitatea și implicarea unor oameni, fără a fi biologi, arată interesul tot mai crescut al populației față de natură.

De altfel, Árpád ține să precizeze: „Cei care citesc știrile scrise de mine despre berze mă cred ornitolog sau biolog. Eu nu am astfel de studii, tot ce știu, am aflat pe parcurs, citind, și discutând cu partenerii din program. Am în schimb în calitatea de ziarist experiența observării, care este tot atât de importantă în acest proiect”. Ba mai mult, Árpád a avut ocazia, prin meseria lui, să popularizeze proiectul și astfel elevii și profesorii, dar și publicul larg au avut ocazia să urmărească viața din cuibul lui de barză.

Și mai am un avantaj față cei care urmăresc prin net ce se întâmplă în cuib”, recunoaște el. „Pentru că orice eveniment din cuib este semnalizat prin clămpănit de berze, îl aud de la mine din cameră. Deci, eu sunt atenționat direct de berze, știu când să mă uit”.

Consemnările lui Árpád au venit toată primăvara cu precizie de ziarist

La data de 26 martie, joi, la ora 15.49, a sosit prima barză pe cuibul de barză de la Vlaha”, scria el. „După un scurt clămpănit, barza a și părăsit cuibul, luând-o spre Vest. S-a întors abia după o jumătate de oră. Comparând cu fotografiile de anul trecut, ni se pare că este vorba de femela Leske. Cu câteva ore înainte de sosirea sa, pe cuibul de la Vlaha s-a topit și ultimul petic de zăpadă”. Apoi: „În prima zi a lunii aprilie, în apropierea cuibului de barză de la Vlaha, temperatura a scăzut la -7ºC. În cuib, Leske încerca să facă față frigului stând într-un picior, ascunzându-l pe celălalt, respectiv și ciocul, sub pene. Aceasta este metoda prin care berzele încearcă să reducă pierderile de căldură ale corpului. După răsăritul soarelui, barza s-a bucurat în cuib de razele acestuia. De data aceasta nu a plecat devreme în căutare de mâncare, așa cum făcea în alte dimineți. Știe că atâta timp cât câmpurile sunt înghețate, șansele de a găsi ceva sunt minime”.

La data de 5 aprilie, duminică la ora 13.43, printr-un clămpănit puternic, berzele de la Vlaha au dat de știre că sunt, din nou, în doi. Înregistrările time-lapse arată că, de data aceasta, berzele au sosit pe cuib împreună, sau cel puțin la o distanță foarte mică una de cealaltă. Barza nou-sosită pare să fie Miska, pata neagră din jurul ochiului său arată la fel de neregulată, iar ciocul său, la fel de șters, precum se putea observa anul trecut, la Miska. Însă pentru a putea spune cu exactitate dacă este vorba despre el, este nevoie de o analiză mai atentă”.

Se pare că și Leske credea același lucru, pentru că: „În data de 7 aprilie, marți, evenimentele s-au precipitat în cuibul de berze de la Vlaha. La ora 11:05, Leske a primit un vizitator în cuib. La început, ea a încercat să îi facă pe plac noului sosit prin «masarea» cu ciocul său a capului acestuia, iar mai târziu s-au și împerecheat. De-a lungul zilei, acest lucru s-a repetat de mai multe ori”.

De ce e important ca partenerul să fie același? Árpád spune că anul trecut un alt mascul a sosit înaintea „soțului”, iar barza femelă l-a primit pentru o zi. Când a revenit adevăratul ei soț, Miska, „amantul” a părăsit cuibul, iar Miska avea să arunce din cuib primele două ouă ale Leskei. Fructul infidelității.

Viața din case privește viața din cuib

În timp ce în lumea noastră se întâmplau lucruri neobișnuite, în viața cuibului de berze, anul acesta viața a decurs normal. „La 11 aprilie, în sâmbăta Paștelui Catolic, seara târziu, Leske a depus în cuibul de la Vlaha primul ei ou din acest an. De data aceasta perechea sa, Miska, nu a avut suspiciuni de infidelitate, așa că oul a rămas în cuib. Cei care au urmărit evenimentele de anul trecut știu că Leske a avut în 2019, înainte de sosirea lui Miska, o aventură de o noapte, cu o barză aflată în trecere. Într-un mod cu totul inexplicabil pentru noi, Miska și-a dat seama de acest lucru, astfel că a aruncat primele două ouă din cuib”.

Din observațiile lui Árpád se desprinde și o grijă delicată față de „berzele lui”: „Din moment ce a plouat în aproape fiecare zi, în cursul săptămânii care a trecut, berzele de la Vlaha au stat mult în ploaie. Însă toate ploile au fost urmate de perioade însorite, astfel încât berze au avut și ocazia de a se usca. Ouăle nu au fost lăsate să se ude niciodată. Barza de serviciu a protejat, întotdeauna, cele patru ouă, încălzindu-le cu căldura propriului corp. În timpul ploii de duminică după-amiază, Miska a stat pe corpul de iluminat de pe stâlpul din vecini. Imediat ce ploaia s-a mai liniștit, a plecat să caute hrană”.

Cuibul nu e lipsit de evenimente palpitante: „Sâmbătă dimineața, 25.04, pe camera web de la Vlaha a aterizat un intrus. La ora 10.44 dimineața, Leske se afla singură în cuib. Barza străină a sosit cam în același moment în care s-a întors acasă și Miska. Masculul din cuibul de la Vlaha a încercat să îl gonească încă din zbor, dar nu a reușit. Apoi, Miska a aterizat pe cuib, iar străinul pe camera web, unde a zăbovit aproximativ un minut. Atunci, Miska s-a săturat de prezența vizitatorului neinvitat, și a sărit amenințător către intrus, care a fost nevoit să își ia zborul”.

Mai târziu, Árpád nota: „În seara zilei de miercuri, 3 iunie, puii de barză din cuibul de la Vlaha au fost lăsați pentru prima oară singuri, timp de câteva minute. De când au ieșit din ou, puii s-au putut bucura de căldura și protecția părinților, timp de 19 zile încontinuu. În timpul zilei, peste sat au trecut două ploi de vară; în ambele cazuri, una dintre berze a protejat micuții cu aripile. Însă seara, după ce a ieșit soarele, Leske și Miska au plecat după hrană. Leske a fost prima care s-a întors cu mâncare în cuib. Puii au învățat, deja, să stea în cerc atunci când sunt hrăniți.

Cea mai recentă știre de la el anunță zborul unui pui în afara cuibului: „După ce puii vor învăța să se hrănească singuri, nu se vor mai întoarce în cuib”, spune Árpád cu o ușoară tristețe pentru că nu o să-i mai vadă.

Puii de barză care cresc în cuibul de la Vlaha au fost inelați. Acțiunea a avut loc luni, 29 iunie, dimineață, în cadrul programului Asociației pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus. Pe piciorul stâng al berzelor a fost montat câte un inel mic, din metal, pe care apare inscripția „România” și un cod unic de identificare. În plus, pe piciorul drept al berzelor a fost montat și un cilindru mai mare, de culoare albă, pe care este trecut un număr în direcție longitudinală și care poate fi citit și de la distanță cu ajutorul unui binoclu. Berzelor de la Vlaha li s-au atribuit numerele 8307, 8308, 8309, 8310.

Dacă doriți să le urmăriți, înainte să plece spre Africa, adresa site-ului este: Clujbird.ro

 

Profesorul Szabó Zoltán a părăsit universitatea pentru a lucra la Asociația Milvus. Locuiește în satul Săvădisla, dar continuă să se ocupe și să observe berzele din Vlaha. A descoperit lucruri noi, diferite de cele menționate în manuale. Despre sosirea berzelor, se știa că primul care revine la cuib primăvara este masculul și apoi femela. „Ei bine, spune profesorul, în cuibul din Vlaha a venit în fiecare an mai întâi femela. Și mai este o deosebire față de ce se știa despre ele. După ce am inelat puii. am observat că vin din Africa mai repede decât se spunea. Nu după doi-trei ani, ci chiar pui de un an au fost observați în Transilvania. Un pui din 2018, inelat la Vlaha, a fost observat în Bistrița. Acestea sunt informații importante; cel mai probabil schimbările sunt determinate de modificările climatice și necesitățile de hrană. Dacă în Africa este tot mai multă secetă, ele caută hrana migrând”.

Și încă ceva”, adaugă profesorul, „până de curând știam că berzele cuibăresc în zonele de șes, umede, dar acum vedem că se așază și prin satele de la înălțimi. Iar cea mai densă populație era în aria Satu Mare, acum cele mai multe berze sunt în bazinul Ciucului. Studiul berzelor este important pentru noi toți, dar și pentru elevi, pentru că astfel pot învăța mai multe lucruri. De berze se leagă migrația, geografia, agricultura, ecologia. Un an întreg ar avea ce învăța studiind berzele! Și cel mai important este faptul că astfel de proiecte le arată că nu numai filmele despre lei și urși polari sunt interesante, ci au și ei ceva interesant care le este accesibil, chiar lângă ei”.

Epilog

Dacă dai o căutare pe Google, în legătură cu ce s-a scris despre Vlaha în ultimii ani, găsești articole cu berzele și cu parcul Arkhai al sculptorului Bartha Ernő. Putem spune că ziaristul, biologul și berzele au făcut un lucru bun pentru promovarea satului.

DCIM100MEDIADJI_0297.JPG

 

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te