
Undițarii de pe Criș așteaptă încă să simtă îmbunătățirea calității vieții în Oradea | Foto: Dan Bodea
La începutul anului, toate orașele au pus cap la cap estimările pentru veniturile și cheltuielile anului curent și și-au proiectat bugetele pe anul 2014. Un buget mai mare decât în anul precedent înseamnă speranța unor investiții care să amelioreze calitatea vieții, în vreme ce un buget mai mic poate însemna un an de asuteritate. Dar nu neapărat.
Anatomia unui buget
„Când vorbim de un buget local, dimensiunea contează, dar nu este cel mai important lucru”, glumește profesorul universitar Adrian Inceu, care predă cursul de Finanțe Publice, Buget și Trezorerie la Facultatea de Științe Economice a Universității „Babeș-Bolyai”. „Mai important este modul în care acest buget a fost construit. Dacă este sănătos și sustenabil”, continuă profesorul.
Potrivit acestuia, veniturile proprii ale administrației sunt cele mai importante la construcția bugetului. Iar acestea sunt determinate de mărimea localității și de puterea sa economică. „Veniturile proprii înseamnă în cea mai mare parte taxele și impozitele locale. Și dacă acestea sunt mai mari, înseamnă o putere economică mai mare”, spune profesorul.
În al doilea rând, bugetul este alcătuit din sumele defalcate din TVA, care sunt repartizate localităților de la bugetul de stat. „Acestea sunt repartizate, hai să zicem, de la centru. Sunt importante atâta vreme cât sunt direcționate către cheltuieli legate de dezvoltare, cum sunt, de exemplu, investițiile în infrastructură”, adaugă Adrian Inceu. Aceste fonduri sunt însă vulnerabile, apreciază majoritatea analiștilor, deorece ele sunt acordate cel mai adesea pe criterii politice.
Al treilea pilon în construcția unui buget sunt orice alte sume atrase de oriunde. „În România este în principal vorba de fonduri europene, dar pot fi și din alte surse: credite bancare sau emisiuni de obligațiuni”, mai spune profesorul univeristar.
Atât banii care vin din fondurile prelevate de la bugetul de stat cât și cei obținuți din fonduri nerambursabile sau din împrumuturi de la bănci sau populație sunt extrem de importanți, atâta vreme cât ei sunt obținuți constant, an de an, în mod previzibil și stabil – spune expertul în trezorerie publică – dacă nu, sunt doar vârfuri, care nu au un impact major asupra locuitorilor.
„Orice ban adus la bugetul local în plus față de veniturile proprii și de cele prelevate de la bugetul de stat este necesar acum în România, chiar dacă este vorba de un credit cu dobândă. Există un blocaj mental la nivelul administrațiilor în a se împrumuta, dar acest lucru a devenit necesar, deoarece oamenii așteaptă de foarte multă vreme rezolvarea unor probleme administrative care tot întârzie – școli, spitale, curățenie, iar acestea se pot face doar cu bani”, subliniază profesorul universitar.
Surpriza ultimilor ani
În acest context, un clasament realizat de SINTEZA arată că cel mai mare buget local din România pentru 2014, per cap de locuitor, este cel al Oradei, în valoare de 1.036.434.558 de lei. Am luat în calcul cele mai mari zece orașe ale țării, cu excepția Bucureștiului (vezi graficele de pe pagina alăturată). Nu am luat și capitala în calcul, deoarece aceasta depășește cu mult media țării din aproape orice punct de vedere, dată fiind acumularea de resurse de care beneficiază.
Oradea nu este la primul proiect de buget impresionant, ci la al treilea consecutiv. În 2012, orașul a fost primul din provincie care a trecut pragul psihologic al unui buget de un miliard de lei. În 2013, bugetul a rămas în apropierea miliardului, iar în anul curent, depășește din nou miliardul.
Cu aceste sume, Oradea are un buget comparabil cu cele ale Timișoarei și Clujului, aglomerații urbane mult mai mari, care gestionează de ani buni cele mai mari bugete din afara Bucureștiului și mai mare decât bugetele Iașiului sau Constanței, alte orașe mult mai mari ca populație.
Însă, socoteala de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea din târg, așa că bugetele din 2012 și 2013 ale Oradei nu au fost realizate la parametrii estimați. Acest lucru a atras critici la adresa administrației locale, care a fost acuzată că proiectează bugete „science-fiction”. Totuși, chiar și cu o execuție bugetară de 70-80% din cât era estimat, Oradea a rămas o fruntașă a bugetelor locale.
[tabs] [tab title=”Top 10 localități (fără București)”]
- Cluj-Napoca – 324.576 locuitori
- Timișoara – 319.279
- Iași – 290.422
- Constanța – 283.872
- Craiova – 269.506
- Brașov – 253.200
- Galați – 249.432
- Ploiești- 209.945
- Oradea – 196.367
- Brăila – 180.302
Sursa: Recensământ 2011
[/tab] [tab title=”Bugete locale 2014 (proiecții)”]
- Timișoara – 1.390.733.000
- Cluj – 1.156.519.000
- Oradea – 1.036.434.558
- Iași – 848.000.000
- Craiova – 815.092.000
- Brașov – 720.103.000
- Constanța – 675.799.000
- Galați – 605.799.000
- Ploiești – 492.000.000
- Brăila – 299.185.000
Sursa: Hotărâri de Consilii Locale
[/tab] [tab title=” Buget/cap de locuitor:”]
- Oradea – 5278 lei
- Timișoara – 4355
- Bacău – 3871
- Cluj – 3563
- Craiova – 3024
- Iași – 2919
- Brașov – 2844
- Arad – 2729
- Galați – 2428
- Constanța – 2380
Sursa: Calcul revista „Sinteza”
[/tab] [/tabs]
Un jucător nou
Toate acestea arată că în zona de vest a țării a apărut un nou jucător de primă mână, pe lângă celelalte orașe, cunoscute cu bune randamente economice, cum sunt Timișoara, Arad, Cluj-Napoca și, extinzând puțin spațiul, Sibiu și Brașov.
„Da. Spargem tot”, zâmbește consultantul în afaceri orădean Dacian Palladi, când vorbește de bugetele locale din ultimii ani ale marilor orașe. „Secretul este disciplina în strângerea fondurilor locale. Primăria e bine organizată în acest sens. S-a impus, de asemenea, o ordine și disciplină în domenii aparent minore, cum sunt, de exemplu, parcările, iar aceasta a adus bani în plus la buget, prin exploatarea lor eficientă”, spune consultantul.
Un alt „secret” al bugetului Oradei ar fi deschiderea de care dă dovadă administrația locală față de mediul de afaceri, mai spune Palladi. „Mediul de business a găsit o autoritate onest-cooperantă și mă refer de exemplu la realizarea în oraș a unui parc industrial în timpul crizei”, continuă expertul în afaceri.
În cea mai mare măsură, revirimentul economic al Oradei se datorează primarului Ilie Bolojan, crede consultantul. Nu este perfect, dar își asumă deciziile nepopulare și este consecvent, ambițios și posesor al unei minți organizate – îl descrie Dacian Palladi.
„Sunt inginer mecanic, Am studiat lanțuri cinematice de 185 de piese”, spune Ilie Bolojan, parcă pentru a-i da dreptate lui Dacian Palladi. Cu sprâncenele groase unite la rădăcina nasului, primarul Oradei are un permanent aer posac, și nici nu vrea să pară vreun simpatic. „Nu trebuie să facem decât administrație normală în România”, ar putea fi rezumatul filozofiei sale ca primar.
Cauzele creșterii
Cauzele „exploziei” bugetare pe care a înregistrat-o Oradea din 2012 încoace sunt destul de simple, din punctul său de vedere: preluarea bugetelor spitalelor, atragerea de fonduri europene și creșterea economică a orașului.
„Cauza creșterii bugetului Oradei este, pe de o parte, preluarea tuturor spitalelor din municipiul Oradea, noi fiind, după știința mea, singurul oraș din România care a preluat toate spitalele. Asta înseamnă că toate bugetele spitalelor au fost adăugate la bugetul orașului, ceea ce a făcut să avem o creștere a bugetului artificială, de tip birocratic. Pe de altă parte, noi am reușit, în acești ani, să semnăm contracte pentru finanțarea unor proiecte europene în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, pe care până în 2015 la final trebuie să îi cheltuim. Acești bani am început să-i cheltuim începând cu 2012-2013 și i-am inclus în buget. Proiectele au fost scrise în perioada anterioară și după 2012 au intrat în implementare. La fel cum pentru perioada de finanțare 2014-2020, probabil până în 2016 le scriem, și din 2016, în toate orașele, vor fi puse în practică. Deci, ceea ce scriu primarii de astăzi, vor executa primarii de mâine”, spune primarul.
În ceea ce privește cea mai complexă dintre cauze, creșterea economică, vine din stabilirea în Oradea a unor companii din afara orașului și din dezvoltarea unor companii locale. „În primul rând, este vorba de subsidiara Samsung, apoi este vorba de compania americană Plexus, de compania Emerson și de subsidiara Bosch. În ceea ce privește companiile locale, acestea ar fi Plastor – nu știu dacă știți, dar toți clăparii de schi Atomic se fabrică la Oradea – și RCS&RDS”
Atragerea companiilor străine a avut loc pe fondul unei competiții cu trei orașe mari din vecinătate, două din România, și unul din Ungaria. „Noi suntem într-o competiție, corectă, dar competiție, cu Timișoara și Clujul, din România, și cu Debrecen, care este al doilea oraș al Ungariei și are și el o politică destul de bună. În această competiție, am studiat, de exemplu nivelul de impozitare. Noi aveam, în 2008, 1,6% impozitul pe clădiri la persoanele juridice. După aceea, am redus impozitul la 1 la sută, cât are Timișoara și cât are Clujul. Apoi, am dus o politică activă pentru atragere de companii, le-am oferit terenuri în parcurile industriale”.
În acest punct, atragerea de fonduri europene s-a intersectat cu atragerea investitorilor: „Am atras fonduri europene care la rândul lor generează dezvoltare, cum ar fi infrastructura parcurilor industriale. Deci, orașul Oradea a dus la sediul companiilor curent, apă, canal și asfalt”, spune primarul.
Acum la Oradea funcționează un parc industrial de 100 de hectare, care este ocupat în proporție de 80 la sută și este în faza de dezvoltare un al doilea parc industrial, de circa 90 de hectare, unde au venit deja primii chiriași.
Nu în ultimul rând, un avantaj pe care puțini ar fi scontat este nivelul de salarizare mic din județ. Consultantul Dacian Palladi explică acest nivel mic de salarizare prin tradiția industriilor de tip lohn în Oradea și Bihor, industrii în care salariile sunt mici. Potrivit unei analize realizate de econtext.ro pentru anul 2014, salariul mediu net în Timiș va fi de 1.772 de lei, în Cluj, de 1.796 de lei, iar în Bihor de doar 1.214 lei, adică mai mic cu aproape o treime. „Asta este acum un avantaj pentru noi, deoarece costul forței de muncă este mai mic decât la Cluj sau la Timișoara, ceea ce ne face mai atractivi pentru investitori”, mai spune Bolojan

Primarul Ilie Bolojan arată cum se echilibrează cel mai mare buget din România | Foto: Vakarcs Lorand
Nerealizări și presiuni
Aplicând grila profesorului Inceu pe bugetul local al Oradei proiectat pentru 2014, rezultă un buget sănătos, cel puțin aparent, în care cele trei surse de finanțare amintite – venituri proprii, prelevări de la bugetul de stat și fonduri din alte surse – au ponderi echilibrate, de 23%, 26%, respectiv 27%. Restul de 24% constă din veniturile proprii ale instituțiilor publice (23%), și excedentul anului 2013 (1%).
Primarul recunoaște însă că prelevările de la bugetul de stat luate în calcul la proiectarea bugetului sunt vulnerabile. „Aici depinde dacă ești în arcul guvernamental sau nu. Sursele guvernamentale sunt vulnerabile politic”, explică Bolojan. Membru al PNL, el a părăsit arcul guvernamental la sfârșitul lunii februarie. Astfel, rămâne de văzut cât la sută din prelevările de la buget estimate vor fi și realizate.
O altă presiune o constituie fondurile europene, pe care s-a mizat și în anii trecuți, dar care nu au fost atrase conform proiectării. Iar ceasul ticăie, pentru că România mai are doar doi ani, 2014 și 2015, în care poate consuma sumele contractate din alocările financiare pentru 2007-2013. „Nu întotdeauna execuția bugetară a coincis cu estimarea bugetară. Execuția bugetară a fost ceva mai mică, pentru că absorbția de fonduri europene nu s-a făcut în graficul estimat de noi, datorită contestațiilor de la licitații, datorită faptului că unele proiecte au trebuit revizuite etc. De exemplu, anul acesta va trebui să consumăm aproximativ 60 de milioane de euro din fonduri europene – și asta este o sumă destul de mare – pentru că nu mai avem timp să-i cheltuim”, mai spune primarul.
La „firul” bălții
Creșterea economică a Oradei care se reflectă în bugetul local este simțită și de orădenii de rând. Mai mult sau mai puțin, depinde pe cine întrebi. Iuliu Nagy are 60 de ani, este pensionar și obișnuiește să dea la scobar și clean pe malul Crișului Repede, cam la 300 de metri în amonte de Primăria Oradea. Cu un pic de efort, poate fi văzut chiar de pe geamul de la biroul primarului. „Mie mi se pare că se mișcă ceva”, spune pescarul. „Niciodată nu s-a asfaltat așa mult. Parcurile îs făcute ca lumea și străzile sunt luminate”, continuă acesta. Camaradul său de undiță, Venyereszkei Attila, un fost pompier în vârstă de 53 de ani, îi dă într-o oarecare măsură dreptate, dar are și obiecții: „Vedeți, aici mai sus de noi, pe malul Crișului, trebuie refăcut zidul de susținere a șoselei de deasupra. Uitați ce rău arată. Și peste Criș de noi (în zona Sinagogii Neologe – n.r.), s-a făcut frumos malul, dar apoi partea nouă se oprește brusc și, mai departe, malul arată urât, și e chiar în fața Primăriei. Mai îs multe de făcut în Oradea”.
Pentru consultantul în afaceri Dacian Palladi, provocările viitorului se văd dintr-o altă perspectivă. „Trebuie să nu mai fim cunoscuți prin industriile cu salarizare mică, ci să aducem în oraș economii și activități generatoare de plusvaloare”, spune Palladi.
Turnul Primăriei Oradea poate fi vizitat de oricine, contra unei sume modice. În drum spre vârf, o frescă atrage atenția. Este actuala Piață Ferdinand din Oradea, așa cum și-a închipuit-o un artist de la începutul secolului XX. Deasupra teatrului zboară dirijabile și avioane cu aripi fragile și roți de bicicletă. La sol, un tramvai tractat de o locomotivă cu aburi și mașini de epocă, dar care pe atunci probabil că erau ultimul răcnet.
După 100 de ani, aparatele de zbor nu prea apar pe cerul Oradei, dar în schimb orașul se laudă cu unele dintre cele mai moderne tramvaie din România. L-am întrebat pe Dacian Palladi cum vede Oradea anilor 2020. „Va fi un oraș care va arăta foarte bine, în care se va circula foarte bine și în care îți va plăcea să îți crești copiii sau să îți petreci bătrânețea”, a răspuns fără să clipească.
Și lui Iuliu Nagy sau lui Venyereszkei Attila le-ar plăcea un așa oraș, dar cu o condiție: Oradea să meargă spre viitorul propus de consultantul Palladi cu viteza de la care și-a luat Crișul al doilea nume: repede.
[box type=”tick” width=”300″]Contrapunct: statul intervine prea mult
Economistul Radu Nechita, conferențiar universitar și director al Centrului de Studii Regionale din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” nu împărtășește opinia că un buget mai mare înseamnă ceva bun. „La discutarea bugetului se pornește de la axioma că orice buget mai mare este mai bun, dar nu este așa. Un buget mai mare înseamnă de fapt taxe mai mari. Pentru că un buget este bazat în primul rând pe taxe: taxe locale, sume prelevate de la bugetul de stat, care provin, într-un final, tot din taxe și fonduri europene, care și ele provin tot din taxe, nu neapărat plătite de noi, ci de alți europeni, dar tot din taxe”, spune economistul. „Or, ce înseamnă taxe mai mari? Un buzunar mai gol pentru cetățeanul de rând, pentru că el plătește, direct sau indirect taxele”, continuă Radu Nechita.Acesta pledează pentru o administrație, locală sau centrală, mult mai puțin implicată direct în investiții și dezvoltare. „Mecansimul este acesta: avem o sferă de intervenție a statului prea mare, din care rezultă cheltuieli publice mari, care generează presiune fiscală și, prin urmare, mai puțini bani în buzunarul fiecăruia, în urma impozitării”, explică Radu Nechita.[/box]