CÂȚI COPII ȘCOLARI DIN ROMÂNIA AU ACCES LA EDUCAȚIE ONLINE? STUDIU IRES

Închiderea școlilor a fost o decizie dureroasă, dar necesară. Urgența COVID – 19 este, în primul rând, o urgență medicală, iar încetinirea transmiterii noului coronavirus este prioritatea zero a tuturor statelor lumii, pe care nu o putem ignora. Deși nimic nu poate înlocui școala față-în-față, această „pauză mare” reprezintă totodată o perioadă cu mari provocări pentru toți actorii din educație, elevi, cadre didactice, părinți, legiuitori, dar și o oportunitate imensă pentru testarea și ajustarea de soluții și sisteme care ar putea să aducă școala românească de secol XIX în secolul XXI, acolo unde îi este locul. Deciziile luate de legiuitori, minister, inspectorate, școli influențează însă zi de zi viața și educația a 2.824.594 de elevi din România. Cum facem ca aceste decizii să nu se transforme în timp pierdut pentru educație? Cum facem ca aceste decizii să se dovedească a fi fost, peste ani, deciziile corecte?


Distribuie articolul

Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES arată că o treime dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online și mai mult de 1 din 10 dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.

În data de 5 mai 2020, Monica Anisie, ministrul educației, declara că „Ministerul Educației a pus deja în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se alocă 150 de milioane de RON pentru asigurarea de achiziții de dispozitive pentru copiii din mediile dezavantajate”. A precizat, de asemenea, că statisticile Ministerului Educației arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online și aceste echipamente noi le achiziționăm și cu internet pentru 2 ani plătit, în așa fel încât să nu existe probleme”.

Calculat din numărul de 2.824.594 de copii înscriși în ciclul preuniversitar, în anul școlar 2019-2020 reiese că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online.

Conform datelor din prezentul studiu, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC de doar 9%. Practic, ținând cont de numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea MEC.

Potrivit experților care au participat la realizarea studiului, acest procent de 32% trebuie luat în considerare când se discută alocarea bugetară, suma avansată de Ministerul Educațiile (150 milioane de lei pentru echiparea a 250.000 de elevi) fiind, în acest caz, insuficientă.

Alte date importante furnizate de studiul IRES, care pot avea relevanță în fundamentarea unor politici publice coerente, vizează structura pe vârste a școlarilor în raport cu posesia exclusivă a unui echipament funcțional dedicat pentru învățare online. Astfel, pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au acces la laptop sau desktop crește în defavoarea tabletei. Accesul la echipamente este, firește, mai mare în mediul urban. Cât privește situația pe regiuni, accesul este mai scăzut în Moldova în comparație cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.

Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).

O altă perspectivă ce poate fi relevantă pentru că afectează și determină natura comunicării între cadrul didactic și elev este echiparea corespunzătoare a dispozitivelor pentru comunicare audio-video. Potrivit studiului, doar 66% dintre copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu. De asemenea, dotarea cu cameră web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății comunicării între cadrul didactic și elev. Aici, situația este ceva mai bună decât în cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu.

DISPOZITIVE ȘI ECHIPAMENTE PENTRU ÎNVĂȚARE ONLINE. ACCES ȘI FUNCȚIONALITATE

Alte date importante furnizate de studiul IRES, care pot avea relevanță în fundamentarea unor politici publice coerente, vizează structura pe vârste a școlarilor în raport cu posesia exclusivă a unui echipament funcțional dedicat pentru învățare online. Astfel, pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au acces la laptop sau desktop crește în defavoarea tabletei. Accesul la echipamente este, firește, mai mare în mediul urban. Cât privește situația pe regiuni, accesul este mai scăzut în Moldova în comparație cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.

Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).

O altă perspectivă ce poate fi relevantă pentru că afectează și determină natura comunicării între cadrul didactic și elev este echiparea corespunzătoare a dispozitivelor pentru comunicare audio-video. Potrivit studiului, doar 66% dintre copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu. De asemenea, dotarea cu cameră web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății comunicării între cadrul didactic și elev. Aici, situația este ceva mai bună decât în cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu.

ACCESUL LA INTERNET PENTRU TOȚI ȘCOLARII NU EXISTĂ ÎN ȚARA CU UNA DINTRE CELE MAI RAPIDE CONEXIUNI DE INTERNET

Deși anul trecut România a căzut dramatic în clasamentul țărilor cu cel mai rapid internet din lume (de pe locul 5 în 2018, pe locul 37 în 2019), țara noastră se numără printre țările cele mai bine conectate.

Cu toate acestea, 12% dintre copii rămân în afara rețelelor. Conexiunea la internet este insuficient de puternică pentru a asigura prezența acestora la școala online sau lipsește. Firește, copiii din urban sunt mai norocoși decât cei din rural, accesul la o conexiune de internet care să suporte lecțiile online fiind mai prezentă în orașe (87%) decât în mediul rural (79%). Diferențele între regiuni în ceea ce privește accesul la internet de calitate sunt relativ mici: în Sud + București + Dobrogea: 87% dintre respondenți au conexiune de internet suficient de puternică, în Moldova 81%, iar în Transilvania + Banat 80 %.Rămâne deschisă și nesoluționată discuția despre cele 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au energie electrică și în care cu siguranță găsim copii nenumărați în statistici. Aceștia nu au acces nici la școala online, nici la lecțiile televizate.

DIGITALIZAREA COPIILOR, A PĂRINȚILOR ȘI A PROFESORILOR   PE ”RUTĂ ACCELERATĂ”

Doar două treimi dintre părinți au declarat că au fost organizate lecții online cu copiii lor zilnic. Ce s-a putut observa a fost că pe măsură ce nivelul de educație al elevului crește, scade și frecvența contactului zilnic cu școala.

Un alt semn de întrebare a fost cel legat de temele pentru acasă. Perioada de întrerupere a școlii s-a tradus în creșterea cantității de teme și implicit a timpului petrecut pentru rezolvarea lor. Mai bine de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de izolare socială făcând teme.

Pentru toate materiile, doar jumătate dintre copii (50%) au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi (38%), iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu cadrele didactice, conform spuselor părinților lor.

Conținutul orelor petrecute online de către profesori și elevi a fost un subiect discutat aprins în mass-media, atât în ceea ce privește predarea de noi cunoștințe, cât și din perspectiva verificării și evaluării cunoștințelor dobândite de către elevi. Din informațiile culese de la părinți, activitatea online a copiilor lor a fost structurată astfel:

Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor constau preponderent în trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania și Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.

Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile; puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de învățare.

Cât de eficiente sunt lecțiile televizate pentru elevii din clasele terminale a rămas un subiect fierbinte încă de la prima emisiune. Dintre toți părinții de școlari, aproximativ jumătate (52%) spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate, cu preponderență de cei din mediul rural. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, destinatarii acestor lecții, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).

10 +1 RECOMANDĂRI PRIVIND POLITICILE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI PE TERMEN SCURT

RECOMANDAREA 1.

Suplimentarea bugetului de 150 milioane de lei pentru achiziționarea de echipamente pentru toți copiii care nu au un echipament dedicat și funcțional.

RECOMANDAREA 2.

Corelarea tipului de echipament cu nivelul de digitalizare și ciclul de învățământ. Dacă pentru clasele primare un dispozitiv de tip tabletă este suficient pentru nevoile elevilor participanți la școala online, aceasta este mai puțin utilizabilă la gimnaziu și liceu, unde ar fi necesare echipamente de tip laptop sau desktop.

RECOMANDAREA 3.

Achiziționarea de echipamente dotate cu cameră web și microfon, care să faciliteze comunicarea între cadrul didactic și elev.

RECOMANDAREA 4.

Pentru comunitățile defavorizate în care copiii nu au acces la electricitate, abordarea trebuie să fie integrată, astfel încât să se identifice soluții ajustate contextului.

RECOMANDAREA 5.

Identificarea cazurilor și asigurarea de cartele SIM de date cu abonament pe o perioadă de 2 ani pentru elevii care dețin echipamente, dar care nu au acces sau au acces limitat la internet.

RECOMANDAREA 6.

În comunitățile în care nu există conexiuni stabile la internet, hotspot în microbuzele școlare care să permită elevilor pe o perioadă a zilei să participare la ore, să încarce sau să descarce teme.

RECOMANDAREA 7.

Revizuirea programelor școlare, a planurilor cadru, în sensul cultivării de competențe necesare pentru o viitoare adaptare la o piață a muncii complet transformată și a transpunerii corespunzătoare a acestora în manuale cu adevărat interactive, atractive pentru generațiile Y și Z.

RECOMANDAREA 8.

Timpul alocat învățării online este necesar a fi mult mai comprimat și utilizat rațional, ținând cont de vârsta elevilor și de alți factori psiho-somatici care pot influența disponibilitatea de atenție a acestora. În strânsă legătură cu reforma profundă a programei școlare și a planurilor cadru, trebuie să avem în vedere eficientizarea maximă a timpului petrecut online și ca urmare, analizarea relevanței învățării și a conținuturilor. În esență, este nevoie de designul și testarea conceptului de multidisciplinaritate și de integrare a unor procese și fenomene.

RECOMANDAREA 9.

Digitalizarea reală a educației: uniformizarea definirii variabilelor în colectarea datelor și elaborarea statisticilor școlare, design și organizare de relații administrative digitale (părinte/elev/student – instituție), crearea cadrului și testarea unor platforme de admiteri online; crearea cadrului și testarea unor platforme de evaluare locală și națională online.

RECOMANDAREA 10.

Criza economică actuală va accelera cea de a patra revoluție industrială și va aduce modificări majore în piața muncii. Companiile vor trebui să valorifice tehnologiile noi și emergente pentru a atinge niveluri mai ridicate de eficiență a producției și consumului, pentru a se extinde pe piețe noi și pentru a concura pe noi produse pentru o bază globală de consumatori compusă din ce în ce mai mulți nativi digitali. În acest context, noile generații trebuie să își dezvolte abilități de comunicarea eficientă (scrisă și orală), accesarea și analiza informației, atitudinea proactivă, spiritul de inițiativă și antreprenoriat, și atingerea unui nivel ridicat de alfabetizare digitală pentru o bună integrare pe piața muncii. Ca urmare elevii, încă din ciclul primar, trebuie dobândească abilități din sfera TIC și a programării.

RECOMANDAREA 10+1. Demararea de îndată a procesului de planificare a măsurilor de redeschidere a școlilor pentru luna septembrie (măsuri de asigurare a igienei, planificarea distanțării fizice, în special în pauze, planificarea redimensionării grupelor de elevi, revizuirea orarelor etc.).

 

Studiul pe larg: https://bit.ly/2WeUk9W

Analiza completă: https://bit.ly/2WEASCe

 

Studiul pe care institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, l-a realizat, în perioada 27 – 30 aprilie 2020, a urmărit să afle modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar a evaluat și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.319 părinții cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la școală.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Fundația Viață și Lumină și FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, iar datele rezultate au fost analizate împreună cu experții celor două organizații și transpuse într-un policy paper pe care îl punem la dispoziția decidenților și tuturor celor interesați de politicile în domeniul educației din România.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te