Brâncuşi la Bruxelles, o expoziţie pentru toată Europa


Distribuie articolul

Peste 2.500 de vizitatori au fost, în ultima zi, la BOZAR, în Bruxelles, pentru expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei”. Lumea a stat la coadă ca să intre să admire operele sculptorului român, a anunțat Institutul Cultural Român pe Facebook. Expoziția a fost deschisă în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020. În continuare, un material realizat în prima lună a expoziției.

În lumea lui Brâncuşi

În Bruxelles, capitala Belgiei şi, de facto, a întregii Uniuni Europene, Brâncuşi a coborât un pic în stradă. Sunt multe postere şi mesh-uri pe arterele centrului istoric, dar şi prin cartierul european, care invită publicul să viziteze expoziţia „Sublimarea formei” dedicată artistului român, la BOZAR, celebrul centru pentru arte frumoase din inima oraşului. Vizualul o înfăţişează pe „Muza adormită”, iar sub ea e trecut numele sculptorului din Hobiţa, fără diacritice.

Expoziţia este cea mai importantă din cele dedicate lui Brâncuşi din ultimii 25 de ani şi aduce sub acelaşi acoperiş câteva zeci de lucrări celebre ale sale. Ea este organizată în cadrul festivalului Europalia, cel mai important eveniment cultural din Belgia.

Intrarea în spaţiul expoziţional dedicat în această perioadă sculptorului din Hobiţa este ca o înălţare, din stradă, pe un şir de scări monumentale, de marmură, şi printre coloane care aduc aminte de Grecia lui Phidias. Dintre coloane, aceeaşi „Muză adormită” te priveşte absent în timp ce urci spre templul unde au fost adăpostite temporar cele mai cunoscute capodopere ale lui „Branchiuzi” – fiindcă aşa îi spune toată lumea.

Intrarea în spațiul dedicat lui Brâncuși de la BOZAR | Foto: Bogdan Stanciu

La intrarea în sălile expoziţiei, sculptorul te întâmpină, frontal, cu o privire pătrunzătoare, dintr-un colaj de imagini proiectate ca un film, pe un suport drapat în negru. În stânga, desenată pe un perete întreg, e o cronologie a României, spusă simplu, fără retorica patetică şi patriotardă uzuală. Pe acelaşi perete, este expus apoi autoportretul clasic al artistului, în atelierul său.

Pe dreapta, sunt fotografii alb-negru cu Brâncuşi şi apropiaţi ai săi. De fapt, tot traseul expoziţional este însoţit de fotografii realizate de sculptor, iar aceasta este o dimensiune nouă a expoziţiilor dedicate operei sale, dimensiune pe care organizatorii ţin să o sublinieze şi de care vizitatorii cu luare aminte ţin seamă, studiind îndelung imaginile, reproduse după clişeele originale.

Dincolo de această primă sală, în care se face cunoştinţă cu artistul şi spaţiul din care provine, începe expoziţia propriu-zisă, un fel de „best of” Brâncuşi, care se deschide cu opere ca „Mândrie” sau „Cap de copil”, mai puţin cunoscute publicului larg, şi cu „Somnul”, exprimat în piatră de Rodin şi Brâncuşi.

„Rugăciune” este piesa centrală a următoarei săli, iar în următoarea, atenţia se împarte între „Sărutul”, „Începutul lumii” şi „Cuminţenia pământului”. Rând pe rând se înfăţişează alte şi alte creaţii brâncuşiene: „Leda”, „Domnişoara Pogany”, „Pasăre”, „Măiastra”, „Peşte”. În sala principală, unde sunt expuse lucrări care exprimă esenţa unui chip, sub ochii „Domnişoarei Pogany” au loc experimente artistice de studiu al formei corpului.

Expoziţia zumzăie de vizitatori, de la cupluri ajunse la senectute la clase de liceeni. Una dintre ghizii expoziţiei, Pascale van den Storme, are un mod mai neobişnuit de a-i introduce pe cei din urmă în lumea lui Brâncuşi. De exemplu, în jurul sculpturii „Rugăciune”, îi pune pe elevi să stea la rândul lor în genunchi, cu mâinile strânse pe piept şi spatele drept. „I-am întrebat ce simt în această postură, iar o fată mi-a spus că simte durere. Vreau să le arăt astfel ce ar fi putut să simtă personajul sculptat de Brâncuşi şi în acest mod să îi introduc în lumea lui. Tinerii pe care i-am ghidat până acum au fost impresionaţi”, ne-a declarat ghida.

Succes la public

Organizatorii spun că răspunsul din partea publicului a fost peste aşteptări, până acum. „Dacă există un artist din România cunoscut, atunci acela este Brâncuşi. Sunt foarte bucuros pentru că aceasta este o ocazie fantastică să îl prezentăm pe Brâncuşi în Belgia şi este pentru prima dată prezentat pe larg, după ce au trecut aproximativ 25 de ani de la ultima mare retrospectivă. Asta înseamnă şi că expoziţia este o locomotivă pentru întregul festival. Oamenii sunt interesaţi. A fost mult public care a venit în primul weekend al expoziţiei. A început cu foarte mult succes şi dacă ne uităm la rezervările de grup, sunt aproape 1.000, ceea ce este una din cifrele record pe care le-am avut vreodată, la BOZAR”, ne-a declarat Dirk Vermaelen, directorul artistic al Europalia, festivalul în cadrul căruia este realizată expoziţia.

Potrivit acestuia, în cadrul Europalia, în ultimii 16 ani, nu a mai existat decât o singură expoziţie monografică, pentru un artist fotograf turc, mult mai puţin cunoscut decât Brâncuşi, şi care nu a atras aşa de multă atenţie. Astfel, nu există nicio expoziţie comparabilă cu cea de acum, a spus Vermaelen, într-un interviu cu revista Sinteza. „A fost extrem de dificil să adunăm la un singur loc toate aceste opere de artă. Am început în urmă cu doi ani şi jumătate, împreună cu Doina Lemny, curatoarea expoziţiei, şi un pic mai târziu cu Institutul Cultural Român. Trebuie să începi aşa de devreme ca să ai timp să discuţi cu proprietari din toată lumea pentru a strânge toate piesele. Lucrările lui Brâncuşi sunt foarte fragile, foarte dispersate, în foarte multe colecţii. Am trimis atât de multe solicitări, că nici nu ştiu să vă spun din cap cu câţi proprietari am stat de vorbă”, a precizat directorul artistic al Europalia.

Faptul că România va fi invitata din 2019 a a festivalului s-a decis în urmă cu foarte mult timp, iar ideea iniţială a fost de a face ca manifestările să coincidă cu preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, care iniţial trebuia să aibă loc în toamna 2019, dar a fost devansată de Brexit.

„Avantajul este că acum vorbim de un întreg an românesc la Bruxelles. Ne oferă oportunitatea de a descoperi România, fiindcă tot ce se ştie în general despre România sunt clişee, iar ceea ce am dorit întotdeauna prin acest festival este să arătam ceva diferit, perspective diferite al ţării invitate”, a încheiat Dirk Vermaelen.

Potrivit Institutului Cultural Român (ICR), coordonator din partea României al evenimentului, expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei” reuneşte fotografii şi documente, opere de artă din mari muzee ale lumii precum: Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, dar şi o lucrare din colecţia Academiei Române.

Potrivit ICR, expoziția a avut 10.000 de vizitatori în prima săptămână.

Leda, o „vedetă”

Leda, în expoziția de la BOZAR | Foto: Bogdan Stanciu

Directorul artistic al Europalia, Dirk Vermaelen, a declarat pentru Sinteza că piesa sa favorită din expoziţie este Leda, realizată în bronz. Capodopera brâncuşiană este pusă în valoare prin expunerea pe fundalul unei filmări a ei, realizată chiar de sculptor. La prezentarea expoziţiei pentru jurnaliştii străini şi români, curatoarea Doina Lemny a relatat succint povestea acestei opere de artă: „Leda din 1920, a cărei realizare Brâncuşi o filmează, a fost creată din marmură. Muzeul din Chicago nu o împrumută niciodată pentru că este prea fragilă. Mai târziu, în 1926, el a creat-o în bronz. Există un singur bronz în lume, vorbesc de cele autentice. Este o operă foarte complexă. Leda, pe noi, românii, ne trimite cu gândul la lebădă. Brâncuşi nu-şi explica operele. Aceasta este o operă ambiguă. Este un tors de femeie, iar partea care ar putea fi eleganţa gâtului lebedei, este un falus, o întâlnire dintre un tors de femeie şi un falus, un act de îmbinare. În această perioadă, Brâncuşi face opere complexe”.

Alte două expoziţii de anvergură, la Liège şi Tongeren

Festivalul bianual Europalia este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Festivalul a debutat în 1969 şi are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală. Publicul celor mai populare ediţii de până acum a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, foarte mulţi veniţi din afara Belgiei.

Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului Europalia, unde ţara noastră este invitată de onoare. Pe lângă expoziţia monografică Brâncuşi, de la Bruxeles, în Belgia sunt organizate alte două expoziţie majore legate de România, sun egida Europalia.

Este vorba, despre „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos“, la Muzeul „Le Grand Curtius”, din Liège, şi de „Dacia Felix. Trecutul glorios al României”, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cel mai vechi oraş belgian.

La Liège sunt expuse artefacte din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului şi a primei epoci a fierului. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziţie se numără: „Gânditorul” şi „Femeie şezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumuşica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr.,); podoabe din sticlă şi chihlimbar din Peştera Cioclovina (jud. Hunedoara, sfârşitul mileniului II a. Chr.) etc. Expoziţia este deschisă în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020. Muzeul „Le Grand Curtius” este una dintre cele mai importante atracţii culturale ale Valoniei, parte francofonă a Belgiei.

La Tongeren sunt expuse 298 de artefacte şi seturi de piese antice descoperite pe teritoriul ţării noastre, prezentat ca spaţiu de interferenţă al civilizaţiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică şi romană. Printre cele mai spectaculoase piese expuse sunt rhytonul din argint descoperit la Poroina Mare, judeţul Mehedinţi, datând din secolele IV-III a. Chr., coiful celtic de la Ciumeşti, judeţul Satu Mare, realizat din bronz, datând din secolul III a. Chr., cupa cu picior şi alte obiecte din tezaurul dacic de la Sâncrăieni, judeţul Harghita, datând din secolul I a. Chr., statuetă de tip Tanagra de la Cetatea Callatis – Mangalia, judeţul Constanţa, din lut ars, datând din secolele IV-III a. Chr., coiful getic de la Coţofeneşti, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea a.Chr, piesă din aur masiv, cântărind 821,35 grame, aproape intactă etc. Şi această expoziţie va rămâne deschisă până în 26 aprilie.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te