Alegerile americane, cea mai lungă şi mai captivantă noapte din politica internaţională


Distribuie articolul

Aproape 100 de milioane de oameni au votat deja, direct sau prin corespondenţă, înainte ca urnele să se deschidă în ziua alegerilor prezidenţiale americane, un număr record care sugerează existenţa unui curent puternic favorabil schimbării politice. Cu toate acestea, înfrângerea, astăzi, a preşedintelui Trump este departe de a fi o certitudine. Votul popular, da, va merge cel mai probabil la democratul Joe Biden. Dar să nu uităm că Trump a mai câştigat o dată împotriva votului popular.

Alegerile americane, cea mai lungă şi mai captivantă noapte din politica internaţională/Foto: BBC

Contează câţi electori vor fi capabili să adune competitorii din statele pe care le vor câştiga. Sunt state care prin tradiţie sunt republicane şi altele, democrate, dar nu acolo este miza. Diferenţa o vor face statele indecise, unde e foarte dificil de anticipat cine va ieşi câştigător. Alegerile americane sunt în acest moment “too close to call”, după cum anunţă televiziunile în noaptea de după vot, atunci când sondajele şi numărarea parţială nu indică vreun câştigător sigur,

Expresia e încetăţenită din perioada când câştigătorul alegerilor era anunţat de marile televiziuni americane înainte ca toate voturile să fie numărate. Până nu demult, încrederea în precizia estimărilor difuzate de televiziuni era atât de mare încât pierzătorul obişnuia să accepte înfrângerea în funcţie de aceste evaluări. Harababura din 2000, când televiziunile l-au dat câştigător în Florida întâi pe Al Gore, apoi pe George W. Bush, pentru ca apoi să se răzgândească din nou şi să treacă statul în categoria “Too close to call” a pus capăt acestei proceduri. În confuzia creată, Al Gore a apucat să-l felicite telefonic pe preşedintele Bush, înainte să afle că rezultatul din Florida este contestat şi să iniţieze procesul de renumărare a voturilor care s-a decis în cele din urmă la Curtea Supremă.

Majoritatea analiştilor sunt de părere că şi acum alegerile vor fi contestate, dacă diferenţa va fi mică între cei doi candidaţi. La fel ca în 2016, Donald Trump refuză să spună că va accepta rezultatul alegerilor. Republicanii avansează şi temerea de fraudare a alegerilor, ca motiv eventual de contestare. Chiar mai îngrijorător, dacă lucrurile vor părea să se îndrepte către o victorie la diferenţă mică a lui Donald Trump, populaţia s-ar putea confrunta cu focare de violenţă urbană şi cu distrugeri de bunuri.

Puţin probabil aşadar să reuşim să aflăm rezultatul alegerilor în orele de după închiderea urnelor, miercuri, dimineaţa, în România. Asta nu înseamnă că nu ne aşteaptă un spectacol televizat care nu trebuie ratat. Deşi nu mai sunt considerate infailibile, analizele şi prognozele televizate ale specialiştilor în alegeri sunt absolut captivante, la fel şi răsturnările de situaţie consemnate cu fiecare stat arondat uneia dintre părţi.

The Atlantic atrage atenţia asupra alegerilor din şase state care pot decide învingătorul: Pennsylvania, Florida, South Carolina, North Carolina, Minnesota şi Texas. Particularitatea votului în colegii electorale face ca evenimente şi segmente de populaţie cu însemnătate cel mult provincială să poată deveni hotărâtoare în politica naţională în ziua alegerilor. Să ne amintim alegerile din 2000 pierdute de Al Gore după ce a fost depăşit cu 500 de voturi în Florida. Înfrângerea a fost în relaţie directă cu episodul repatrierii în Cuba a băieţelului Elian Gonzales, petrecut cu câteva luni mai devreme. Decizia luată de guvernul federal, în conformitate cu legea, şi mai ales modul cum a fost pusă în aplicare, băiatul fiind smuls în lacrimi de lângă familia adoptivă, (scenele au fost copiate peste ani în România în celebrul moment al adopţiei Sorinei Săcărin), au înfuriat numeroasa şi influenta comunitate cubaneză din Miami care i-a sancţionat la vot pe democraţi.

Pentru republicani, mai ales, Florida este un stat „obligatoriu”. În ultima sută de ani, niciun preşedinte republican nu a fost ales dacă nu a câştigat în Florida. Democraţii îşi pot permite să piardă Florida, dar îşi complică situaţia fiind nevoiţi să câştige în mai multe state indecise.

Dincolo de interesul neobişnuit suscitat în societatea americană, dovada fiind recordul de participanţi la vot, alegerile pentru Casa Albă trezesc atenţia întregii lumii. Şi nu e vorba doar de a înţelege cum va arăta ordinea mondială plămădită de influenţa viitorului preşedinte american. La fel ca peste tot în Occident, în SUA e o competiţie între două modele de societate democratică. Se înfruntă stânga şi dreapta economică, progresiştii şi conservatorii, globaliştii şi naţionaliştii, verzii şi adversarii teoriei încălzirii globale. Victoria uneia dintre tabere va reverba dincolo de graniţele ţării. Alegerile din SUA determină nu doar natura viitoare a relaţiilor economice dintre ţări. Au influenţă şi în sfera ideilor şi a credinţelor. Să notăm că într-un interviu acordat Philadelphia Gay News, citat de Agerpres, candidatul democrat Joe Biden s-a angajat să folosească „întreaga gamă de instrumente diplomatice ale Americii” pentru promovarea drepturile comunităţii LGBT pe plan internaţional, dacă va fi ales preşedinte. Într-o astfel de situaţie, politicienii vor fi obligaţi să deschidă dezbaterea în privinţa acestui subiect ocultat până acum în parlamentul ţării.

La final, să consemnăm că azi au loc alegeri mai complexe în Statele Unite. În paralel cu cele prezidenţiale, se derulează alegeri pentru o parte din locurile din Senat, Camera Reprezentanţilor şi pentru guvernatori, toate cu importanţă deosebită în configurarea structurii de putere din politica americană. Posibilitatea ca una dintre părţi să ajungă să domine toate pârghiile puterii contribuie la radicalizarea poziţiilor partizane şi ridică miza acestei zile fierbinţi.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te