Adversarii vaccinurilor au ocazia perfectă să tacă. De ce militarizarea vaccinării nu ajută


Distribuie articolul

Oamenii care nu se vaccinează nu o fac din motive felurite. E greu să găseşti un tipar al refuzului lor. Totuşi, toţi aceea care aleg să se lipsească de vaccinuri au ceva în comun: în măsuri diferite, desigur, sunt beneficiarii actului de caritate imunitară făcut de cei care aleg să se vaccineze expunându-se astfel unui anume risc.

Vaccinarea funcţionează prin angajarea unei majorităţi în protejarea tuturor, inclusiv a minorităţii celor care nu pot sau nu vor să se vaccineze. Unul din efectele actului de caritate de care este vorba face că un număr de oameni vor fi protejaţi de boală, chiar dacă se sustrag de la vaccinare, punând sănătatea proprie mai presus de a celor din jur.

Foto | Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Foto | Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Dar un alt aspect al acestei disponibilităţi caritabile manifestate de cei care se imunizează artificial este că nu ştii dacă altruismul lor este îndeajuns. Limita la care se obţine imunitatea de turmă variază în funcţie de boală şi mai ales în ce priveşte bolile noi, cum e covid-19, nu vom şti procentul necesar de vaccinare decât după ce vom depăşi boala.

De aceea e imperios necesar ca numărul celor care se exceptează să fie cât mai mic, dacă se poate restrâns la persoanele cu contraindicaţii medicale la vaccin.

Însă, dacă luăm de bune estimările că vaccinarea a 70 la sută din populaţie va eradica pandemia şi ne va întoarce la viaţa normală, primele date privind percepţia publică a vaccinării la români arată că acest prag va fi greu de atins.

Sondajele IRES efectuate în cascadă arată o îmbunătăţire a deciziei de vaccinare. Dar nu suficientă. Ceva mai mult de o treime dintre români spun ferm că se vor vaccina, ceva mai mult de o treime sunt nedecişi şi un sfert refuză categoric să o facă.

Strategia de comunicare aleasă pentru a convinge procentul vital de nehotărâţi să se vaccineze are doi piloni pe care se sprijină: o imagistică legată de precizia militară a operaţiunii şi inhibarea fricii, chiar ridiculizarea ei, prin minimalizarea riscului vaccinării propovăduită de personalul medical.

Niciunul din aceste argumente nu stă prea bine în picioare.

În primul rând pentru că, atunci când vorbim despre îngrijorarea privind aspectele adverse serioase ale vaccinurilor, nu ne referim la riscuri, ci la percepţia lor. Cei mai mulţi dintre adversarii vaccinului se înşală în privinţa riscurilor cuantificabile. Tot atât de adevărat este că percepţiile lor asupra riscului, frica iraţională, dacă vreţi, pot fi foarte rezistente la dovezile ştiinţifice.

Majoritatea aşa numiţilor antivaccinişti nu refuză vaccinarea dintr-o respingere mai largă a capitalismului şi globalismului şi nu sunt cugetători prinşi în bula teoriilor conspiraţiei. Sunt oameni care au îngrijorări legitime privind securitatea lor şi a copiilor lor, oameni care pretind să le fie dat un răspuns temerile lor fără să fie stigmatizaţi pentru că le exprimă.

Onest este să li se spună oamenilor că orice vaccin aduce un risc. Consiliile de experţi care se întrunesc pentru validare nu sunt puse să răspundă întrebării dacă vaccinul este sută la sută sigur. Ei trebuie să decidă dacă avantajele unui vaccin sunt mai mari decât riscurile. Iar decizia nu se ia în unanimitate. Patru din cei 22 de oameni de ştiinţă consultaţi în privinţa autorizării vaccinului Pfizer s-au opus, iar unul s-a abţinut, motivul fiind în principal insuficienţa studiilor privind eficacitatea vaccinului la grupa de vârstă 16-18 ani. O săptămână mai târziu, Moderna a cerut autorizarea vaccinului la persoane peste 18 ani, ceea ce a condus la un vot mult mai bun, cu o singură abţinere.

Îi putem învinui astfel pe cei care pun sănătatea lor şi a copiilor înaintea sănătăţii celor din jur, exceptându-se de la vaccinare ştiind că ea comportă un risc? Răspunsul ar putea fi da, responsabilitatea socială ţine să te vaccinezi, pentru că riscul personal este infinit mai mic decât beneficiul tău şi al celorlalţi. Problema este cum încurajezi această responsabilitate socială în sensul vaccinării.

Foto | Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Foto | Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Studiile arată o reticenţă faţă de vaccin mai mare în rândul femeilor. E normal să fie aşa, femeile vor sau sunt deja mame şi simt o responsabilitate crescută pentru viitorul copiilor. Nu era atunci mult mai potrivit să alegi în fruntea echipei de comunicare pe tema vaccinării o femeie cu studii medicale consolidate şi cu o activitate profesională convingătoare? O mamă, o bunică, cineva care să inspire respect, dar şi compasiune şi înţelegere pentru spaimele celor mai neajutoraţi sau mai puţin instruiţi.

Vedem în schimb pe ecrane un ofiţer îmbrăcat în haine militare de paradă şi care transpiră carierism mai abundent decât Meghan Markle, vorbindu-ne despre datoria de a ne vaccina cu credibilitatea celui aflat în poziţia de a da ascultare.

În opinia multora, militarizarea actului de vaccinare şi festivismul ţeapăn care îl însoţesc restricţionează scopul său social. Cu o astfel de strategie de comunicare, adversarii vaccinului nici nu mai au nevoie să vorbească. Destui dintre nehotărâţi vor evita vaccinarea din frondă faţă de superioritatea afişată de provaccinişti sau faţă de militarismul de tip gărzi patriotice la care se recurge.

Abuzul de metafore militare (suntem în război, medicii sunt în tranşee, în prima linie, militarii îi ajută) poate stimula paranoia oricărui individ deja convins că interesele financiare şi de extindere ale complexului industrial farmaceutic mondial sunt mai presus de interesele lui personale. Mulţi privesc cu justificată îngrijorare alăturarea militarilor la un efort din care nu pot fi excluse interesele unor corporaţii mondiale.

Şi ar mai fi un motiv care să-i reţină pe cei nehotărâţi. Dozele de vaccin care vor fi distribuite anul acesta de cele două mari companii de vaccinuri acreditate până acum abia vor acoperi numărul celor deja hotărâţi să se inoculeze. Efortul de a face vaccinul acceptat în masă este zadarnic deocamdată în absenţa numărului necesar de doze.

Ceea ce nu este inutil este să încerci să dai credibilitate principiului etic care stă la baza vaccinării. Dacă e să privim vaccinarea dintr-o perspectivă mai calmă, vedem că scopul ei este unul democratic; atât poverile cât şi beneficiile sunt împărţite în rândul întregii populaţii. Refuzul vaccinării împinge în schimb lucrurile într-o etică inversată: cei privilegiaţi rămân în continuare mai protejaţi de risc decât ceilalţi.
Poate părea în acord cu resentimentele multora, dar nu e rezonabil să presupunem că nişte companii farmaceutice deja indecent de bogate au imaginat un vaccin care să le aducă şi mai mulţi bani cu preţul îmbolnăvirii în masă a populaţiei. Dimpotrivă, vedem o vastă reţea de cercetători, medici şi oficiali ai sănătăţii care lucrează pentru a face bine fără să aştepte recompensă.

Zilele acestea urmează să fie aprobat în Marea Britanie vaccinul conceput de cercetătorii de la Oxford. Va fi un vaccin ieftin, nonprofit şi, pare-se, neprotejat de patente industriale, ceea ce înseamnă că va putea fi produs şi distribuit pe scară largă. Cu o bună doză de optimism, putem spera să-l vedem în primăvară comercializat şi în farmaciile din România, la un preţ mai mic de 10 lei. Dacă românii vor putea fi convinşi în număr mare să-şi înfrângă teama şi feluritele motive de a se excepta de la vaccinare, putem trage nădejde că pandemia va fi controlată fără să fie nevoie să militarizăm şi spaţiul public al sănătăţii.

Deşi vaccinarea poate părea un act foarte personal, imunitatea e un spaţiu public. Nu există salvare individuală, dacă e să fim izbăviţi, nu putem să o facem decât împreună Să obţii imunitatea ca urmare a vaccinării e singurul mod prin care putem împinge mai repede în uitare oribilul an 2020. La fel şi pe aceia care cred că răspunsul la o asemenea criză este redescoperirea beneficiilor înşelătoare ale ordinii militare.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te